O parte dintre vestigiile descoperite în urma cercetărilor arheologice a curţii interioare a Universităţii din Bucureşti, efectuate în paralel cu lucrările de reabilitare a clădirii prestigioasei instituţii, vor putea fi admirate de public la finalizarea lucrării, a afirmat arheologul Theodor Ignat, şef birou Arheologie Preventivă şi Sistematică, Secţia Istorie a Muzeului Municipiului Bucureşti.

"Inclusiv ca la Banca Naţională, adică undeva înspre Facultatea de Matematică, unde am descoperit nişte case de început de secol XIX, acolo ne-am propus să punem sub sticlă nişte podele ale casei respective", a declarat arheologul pentru AGERPRES.

Theodor Ignat a arătat că în urma săpăturilor, începute încă din 2017 şi 2018, au fost descoperite ziduri din fosta clădire a Universităţii ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi din Academia Domnească ridicată de Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779 şi ruine ale unor case de secol XIX.

"Până acum am descoperit două, chiar trei case de la început de secol XIX. Una dintre ele e posibil să fie chiar şi un pic mai veche, dar încă nu ştim. Trebuie să investigăm ceva mai bine. Pe lângă casele respective am mai descoperit resturi ale vechii universităţi, aceea construită în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, prima Universitate, din care, este încă în picioare, nu integral, corpul Facultăţii de Chimie, care datează încă de atunci. Şi poate cel mai important lucru descoperit sunt zidurile vechii Academii Domneşti construită de Alexandru Ipsilanti, cândva la 1776 - 1779", a spus Ignat.

Printre artefactele descoperite se află, în principal, vase.

"La nivel de artefacte, chestiuni absolut normale pentru perioada secolului XIX: vase din ceramică, vase din sticlă, faianţă, porţelan, Nimic spectaculos, lucruri tipice pentru perioada respectivă", a precizat arheologul.

El a arătat că săpăturile nu sunt încheiate.

"Noi ne-am oprit în acest moment pentru că e vreme rea. Cum dă vremea bună, vom relua cercetările în curtea Universităţii, acestea urmând să acopere întreaga curte interioară, după cum prevede legislaţia. Descoperirile noastre arheologice au o mare importanţă pentru că vor contribui la o punere în valoare a clădirii Universităţii", a spus acesta.

Theodor Ignat a mai menţionat că din primăvară echipa de arheologi a MMB urmează să reia cercetările la Biserica Manea Brutaru.

"Cercetarea este în curs şi urmează să fie reluată în martie, aprilie, în funcţie de vreme. Aici am descoperit o necropolă medievală unde până acum avem în jur de 20 de morminte cercetate. În 2020 -2021 am cercetat întreg interiorul bisericii şi anul trecut am început cercetarea exteriorului. Biserica e destul de veche, 1787, cimitirul urmează să vedem de când datează. Ce ştim cu siguranţă la acest moment este că este mai vechi decât biserica deoarece zidurile bisericii suprapun cimitirul", a detaliat Ignat.

Alte şantiere arheologice vor fi deschise în Capitală, oraşul fiind "o carte de istorie deschisă", a spus arheologul.

"Urmează să derulăm şi alte proiecte în Bucureşti, care este o adevărată carte de istorie deschisă, dar şi în jurul oraşului. Practic, Bucureştiul de astăzi stă peste Bucureştiul secolelor XV, XVI, XVII. Centru Vechi este, dacă vreţi, o construcţie a secolului al XIX-lea, mai degrabă, cele mai multe locuinţe de acolo de acolo fiind din prima şi a doua jumătate a secolului al XIX-lea", a mai spus Theodor Ignat.

* Potrivit Muzeului Municipiului Bucureşti, reabilitarea Universităţii din Bucureşti este un proiect a cărui pregătire nu a început în 2022, ci în urmă cu mai mulţi ani, cercetarea arheologică a curţii interioare fiind încă de la bun început o prioritate pentru echipa de proiect.

Încă din anul 2017, Muzeul Municipiului Bucureşti împreună cu partenerii de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" din Bucureşti a preluat misiunea de a conduce săpăturile şi de a descoperi acele "fragmente de istorie" ce lipseau din trecutul Universităţii şi al ansamblului "Sf. Sava", primele săpături din 2017 şi 2018 scoţând la suprafaţă ziduri din fosta clădire a Universităţii ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar şi din Academia "Sf. Sava" ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domneşti "Sf. Sava" înfiinţată de Constantin Brâncoveanu la 1694.

În octombrie 2022, după aproape patru ani, cercetările au fost reluate, de această dată cu efort susţinut şi cu experienţa campaniilor precedente, săpăturile fiind începute dinspre zona Facultăţii de Matematică.

"Aici au fost identificate ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti. Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan. Nu ştim cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puţin o reparaţie majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată. Clădirea alăturată a trebuit demolată odată cu construcţia Universităţii. La fel şi clădirea Academiei a cărei zonă centrală a fost complet eliminată pentru a face loc aulei noului Palat", precizează MMB, pe pagina de Facebook.

Şi pentru ca "memoria lor să nu fie uitată", propunerile MMB s-au îndreptat către punerea în valoare a acestor ziduri.

"Echipa de arhitecţi de la Polarh a reuşit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucţia amfiteatrului vechii aule în zona Facultăţii de Litere, în partea centrală a curţii interioare nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute şi atinse. Va fi un spaţiu viu, dedicat oamenilor şi ideilor. Munca arheologilor de la Muzeul Municipiului Bucureşti a scos în evidenţă faptul că istoria şi trecutul nu au fost îndepărtate prin construcţia Palatului Universităţii. Descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificaţie. Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universităţii şi ale educaţiei. O moştenire, o oază de linişte în mijlocul oraşului ce trebuie înţeleasă şi preţuită, în ciuda rezistenţei şi a presiunii care vin dinspre spaţiul urban", mai precizează MMB, citând un text preluat de pe pagina Muzeul Curtea Veche - Muzeul Municipiului Bucureşti. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Simona Aruştei)