Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a declarat vineri, la Brăila, după vizitarea hrubelor oraşului, că proiectul pentru transformarea lor într-un muzeu "are toate datele" să obţină finanţare pentru proiectare prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) din cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului.

"Am fost, am văzut acele celebre hrube unde au fost depozitele de pulbere ale turcilor. E un loc care s-ar putea transforma într-un muzeu absolut minunat. I-am promis domnului primar că avem, că vom avea finanţare în cadrul Institutului Naţional al Patrimoniului, pe Timbrul Momentelor Istorice (TMI), pentru proiectări şi cred că are toate datele acest proiect să câştige asemenea finanţare şi vom urmări împreună dezvoltarea proiectului. (...) Suntem alături de dumneavoastră, este un oraş care pune mult în ceea ce priveşte cultura românească, pune mult pe hartă", a spus ministrul Culturii.

Romaşcanu a punctat că hrubele, parte importantă a istoriei Brăilei, trebuie puse în valoare, iar spaţiul este unul generos pentru o galerie istorică în care pot fi expuse elemente specifice epocii.

Totodată, ministrul Culturii a menţionat că accesul la hrube se face trecând printr-o proprietate privată pe care municipalitatea intenţionează să o cumpere.

"Este o proprietate privată acolo (...) Am vorbit cu domnul primar, intenţionează să cumpere acel teren care are accesul la hrubă, e firesc, e o parte importantă a istoriei Brăilei, trei sute de ani sub dominaţie turcă, trebuie să fie pusă în valoare. Şi acolo este o galerie foarte mare, înaltă, lungă de vreo 50-70 de metri, care se pretează fantastic pentru o galerie istorică. Cu o climatizare corespunzătoare, poţi să expui, să aduci în faţa celor care sunt interesaţi epoca respectivă, e chiar un spaţiu face generos pentru aşa ceva", a adăugat Lucian Romaşcanu.

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, a arătat că administraţia locală a început demersurile pentru a exercita dreptul de preempţiune la cumpărarea hrubei şi în acelaşi timp pentru includerea în patrimoniu, modernizarea şi deschiderea către public.

"Noi am dat o hotărâre de consiliu local pentru a ne exercita dreptul de preempţiune la cumpărarea acestei hrube, sunt anumite chestiuni de ordin juridic care trebuie clarificate de secretarul general al primăriei, juriştii noştri şi Oficiul Judeţean de Cadastru, pentru că hruba pleacă de pe o proprietate privată pe care noi intenţionăm să o cumpărăm şi continuă pe alte proprietăţi private. Sunt chestiuni tehnice care trebuiesc clarificate între specialişti, pentru a ne putea exercita dreptul acesta de preempţiune şi să o cumpărăm. Discuţiile cu domnul ministru au fost tehnice, pe ceea ce presupune efectiv includerea ei în patrimoniu, modernizarea şi deschiderea către public. Sunt anumiţi paşi procedurali pe care urmează să-i parcurgem în perioada următoare, dar discuţiile au avansat foarte mult în zona specialiştilor", a explicat Marian Dragomir.

Totodată, europarlamentarul Mihai Tudose a punctat că proiectul pentru hrube trebuie să fie unul ajustabil, în funcţie de rezultatul descoperirilor din teren, valoarea proiectului fiind greu de dimensionat.

"Sunt 6 luni de când domnul primar a avut iniţiativa să facem ceva concret. S-a vorbit cu domnul ministru Romaşcanu, au găsit nişte căi, nişte programe, pentru că e complicat, ceea ce nu v-a spus nici domnul primar, nici domnul ministru, că e foarte greu de dimensionat valoarea proiectului. Trebuie să te apuci să sapi să vezi ce găseşti, poţi să se termine săpătura pe 2 metri şi să închizi sau poţi să te mai duci încă 200 de metri şi cam elastic proiectul şi programul şi de asta a durat aproape jumătate până când domnul ministru a reuşit să seteze tipul de program adaptabil (...) După 30 de ani de discuţii cu colegii este primul pas concret în a face aşa", a declarat Mihai Tudose.

***
Brăila păstrează şi astăzi urmele celui mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării. Hrubele au fost construite de turcii care au stăpânit Brăila vreme de aproape trei sute de ani şi erau folosite drept căi subterane, ferite de ochii lumii, pentru transportul armamentului, bogăţiilor şi alimentelor direct către Dunăre.

Legendele locului spun că turcii puteau străbate hrubele călare, atât de spaţioase erau aceste galerii, traseul pornind de la ultima fortificaţie, respectiv de la Citadelă - zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila. Hrubele au avut două roluri principale: unul de depozitare de produse şi celălalt cu caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă, situată în zona Grădina Mare - Bulevardul Panait Istrati - Bulevardul Al.I.Cuza - Faleza Dunării şi fortificaţiile exterioare ale cetăţii.

După 1829, galeriile s-au prăbuşit în cea mai mare parte, dar multe dintre ele au rezistat pentru că au fost căptuşite cu cărămidă.

Din documentele vremii de la Muzeul Brăilei reiese că se mai păstrează doar câteva segmente din ceea ce au fost hrubele cu caracter militar ale Brăilei înainte de 1828.

În 1955, în urma unui studiu făcut de Institutul de Geologie al Academiei, după ce mai mulţi brăileni au reclamat că li se surpă casele, s-a decis că hrubele Brăilei trebuie astupate, din cauza fenomenului de tasare. În perioada menţionată a fost astupată doar o parte din aceste catacombe, deoarece astăzi sunt multe case în Centrul Vechi al Brăilei care au câte o hrubă la subsol sau legături cu vechea reţea construită de turci. AGERPRES / (A, AS - autor: Cristina Matei, editor: Marius Frăţilă, editor online: Simona Aruştei)