Micro-expoziţia "Maria Rosetti - simbol al României Moderne", care marchează celebrarea a 164 de ani de la Unirea Principatelor Române, este deschisă publicului, începând de vineri, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).

Potrivit unui comunicat al MNIR, transmis vineri AGERPRES, expoziţia reuneşte o serie de piese inedite din colecţiile MNIR, expuse acum pentru prima dată: două cărţi din biblioteca Mariei Rosetti ("The english echo", de Samuel Waddy şi "Horace", de Pierre Corneille), o călimară şi o muştarieră din porţelan, cu monogramă. De asemenea, este expusă o copie a picturii "România Revoluţionară", realizată de pictorul Octavian Angheluţă (1904-1979), artist emerit, profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti.

Expoziţia va putea fi vizitată până pe 5 februarie, de miercuri până duminică.

De asemenea, marţi, 24 ianuarie, muzeul va fi deschis pentru public, conform programului obişnuit de vizitare (09,00 - 17,00, cu ultima intrare la 16,15), iar accesul va fi gratuit pentru toate categoriile de vizitatori.

Maria Rosetti, născută Mary Grant, având origini scoţiano-franceze, a scris şi militat pentru drepturile şi unitatea poporului român, devenind simbolul feminin al României moderne.

Aceasta şi-a susţinut soţul, Constantin A. Rosetti, îndemnându-l să scrie, să ia atitudine şi să ceară libertatea şi drepturile românilor, Casa Rosetti devenind loc de întâlnire al revoluţionarilor, mişcarea de la 1848, din Bucureşti, fiind pregătită şi cu participarea Mariei. Este de notorietate contribuţia sa la evadarea revoluţionarilor munteni de pe vasul otoman pe care se aflau prizonieri.

A trăit alături de soţul său în exil la Paris, unde cei doi s-au apropiat de elita revoluţionară franceză. A fost colaboratoare a ziarului "La Presse", iar Casa Rosetti s-a transformat în loc de întâlnire şi refugiu pentru ceilalţi exilaţi români şi de alte naţii.

Întoarcerea la Bucureşti a coincis cu avântul mişcării unioniste în Principate, iar legăturile pariziene ale familiei Rosetti au contribuit la susţinerea ideii de independenţă şi de unitate naţională. Familia Rosetti a fost în centrul mişcării unioniste, susţinând Partida Naţională şi Unirea Principatelor.

Maria Rosetti a fost prima femeie jurnalist din ţară, scriind la ziarul "Românul", fondat de soţul său pe 9 august 1857. A întemeiat, la rândul ei, o publicaţie periodică, cea dintâi dedicată femeilor, săptămânalul "Mama şi copilul" (iulie 1865 - aprilie 1866), prin care educa mamele şi le arăta rolul lor în evoluţia naţiunii române.

Totodată, a organizat comitete de ajutorare a populaţiei în timpul foametei din anii 1866 - 1867, iar în timpul Războiului de Independenţă a condus "Comitetul femeilor", care a strâns fonduri pentru înfiinţarea Spitalului din Turnul Măgurele şi pentru susţinerea de infirmierii în spatele frontului.

În anul 1850, Maria Rosetti a fost pictată de Constantin-Daniel Rosenthal ca întruchipare a "României Revoluţionare". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Anda Badea)