Timişoara va deschide oficial, peste mai puţin de o lună, anul Capitalei Culturale Europene (CCE) 2023, cu o paletă diversă de evenimente culturale care se vor desfăşura în toate cartierele oraşului, cu perspectiva dezvoltării şi sedimentării, în anii viitori, a trăsăturilor care definesc municipiul.

Cele mai atractive evenimente de peste an vor fi festivalurile şi expoziţiile, iar aşteptările organizatorilor vizează şi formarea unui public nou consumator de cultură, care acum este latent.

Directorul Centrului de Proiecte al Primăriei Municipiului Timişoara (PMT), Alexandra Rigler, a detaliat, pentru AGERPRES, că deschiderea se va desfăşura cu subtitlul "Un weekend pentru un an", între 17 - 19 februarieşi îşi propune să prezinte mostre ale programului cultural din 2023, care este unul extrem de complex, de divers, de deschis şi de curajos.

"Sunt două mari componente pe evenimentul de deschidere: este zona de arte vizuale, de arte ale spectacolului şi performance, dar şi o zonă de întâlnire, de comunitate, de idei. Există o suită de expoziţii care se deschis în weekendul evenimentului de deschidere şi care continuă în următoarele două luni. Zona de arte vizuale este extrem de bine reprezentată, Timişoara arată încă o dată prin programul ei cultural că este o zonă în care acestea sunt foarte prezente. Există un traseu al acestui eveniment de deschidere, care are trei componente majore. Prima zi este ziua celebrării, când au loc discursurile oficiale. Următoarea zi este dedicată dezbaterilor, ne bucurăm de diversitatea şi de bogăţia programului cultural, iar cea de-a treia zi este cea în care, în familie, cu prietenii, încercăm să ajungem la expoziţiile care s-au deschis şi să participăm la tururi ghidate, avem mese comunitare", a explicat Alexandra Rigler.

Agenda evenimentelor va fi foarte bogată, cu câte peste 30 de manifestări pe săptămână, cele mai ofertante fiind lunile iunie şi septembrie, potrivit programului cultural actual, sunt perioadele de vârf, vor fi peste 30 de expoziţii, peste 22 de festivaluri, foarte multe spectacole şi piese noi de teatru, un program cultural de o mare complexitate şi diversitate.

"Festivalurile au funcţia de a aduna oameni mulţi, un public numeros şi divers pentru perioade scurte de timp, în timp ce expoziţiile sunt deschise pe perioade mai îndelungate de timp. Avem 360 de zile de artă vizuală în Timişoara şi cred că rolul acestor expoziţii este şi acela de a dezvolta public nou, nu doar de a avea momente foarte atractive pe care le împărtăşim împreună, de tip festival, ci de a contribui pe termen lung la dezvoltarea unui public consumator de cultură, care înţelege rolul culturii şi care descoperă o mulţime de tematici prin produsele culturale pe care le oferim", a comentat Rigler.

Ea a remarcat că în Timişoara există o mulţime de corporaţii şi firme cu foarte mulţi angajaţi, care pot fi parteneri culturali, alături de care se pot crea evenimente comune, la care angajaţii lor să participe.

Un alt aspect avut în vedere de Centrul de Proiecte al Primăriei Timişoara se referă la accesibilizarea evenimentelor culturale, ca loc de desfăşurare şi de conţinut.

În acest sens, există şi o descentralizare la nivelul oraşului a evenimentelor culturale, foarte multe îşi propun să lucreze cu periferia, cu cartiere mai îndepărtate de centru, pentru publicul care nu se poate deplasa la evenimentele din zona centrală. De asemenea, sunt evenimente care vor fi prezentate în penitenciare, în azilele de bătrâni, în diverse enclave care sunt private de evenimente culturale.

În privinţa turiştilor străini, Alexandra Rigler cred că aceştia sunt atraşi de oraşul în sine, lucrându-se foarte mult pentru a plasa Timişoara şi mai bine între destinaţiile turistice, dar aceştia pot veni şi pentru high life, pentru nume importante din diferite spere, fie că este vorba despre muzică, literatură, arte vizuale etc.

"Mizăm foarte mult pe turiştii din regiune, de la Veszprem (Ungaria ) cu care împărţim titlul de CCE 2023, alături de Elefsina (Grecia), încercăm la nivel orchestrat să dăm mesaje comune care să ajungă la public. Trebuie să înţelegem şi limitările la nivelul infrastructurii de transport. Dacă dăm bine că suntem în Vestul ţării că avem autostradă, la nivel de zboruri, cred că am stat mai bine în anii anteriori, dar efectele pandemiei încă au putere", opinează Alexandra Rigler.

Ea crede că la nivelul instituţiilor de cultură stăm bine, avem instituţii mature şi diverse, trei teatre (în limba română, germană şi maghiară) care arată multiculturalitatea oraşului, Opera, Filarmonica, muzeele, toate instituţiile de cultură contribuind la programul cultural.

"Putem discuta despre ce ne lipseşte în acest moment şi ce ar fi fost bine să avem, dar cred că trebuie să învăţăm să folosim oraşul şi resursele lui, mai ales cu cele creative, să facem din asta oportunitate fără să ne gândim la ele fără a ne gândi că ne lipseşte ceva. Ne cam lipsesc muzeele, dar există şi iniţiative private. Cred că după acest Titlu este mult loc de dezvoltare în continuare, de creştere şi de sedimentare a unor trăsături care ne definesc ca oraş", a completat Alexandra Rigler. AGERPRES/ (A - autor: Otilia Halunga, editor: Antonia Niţă, editor online: Anda Badea)