Retrospectiva Ion Grigorescu, găzduită timp de trei sezoane în cel mai amplu spaţiu expoziţional al Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC), mai poate fi vizitată doar până duminică, 29 ianuarie.

MNAC marchează ultima săptămână a retrospectivei printr-o proiecţie inedită ce va putea fi văzută în cadrul expoziţiei - un dialog în mişcare dintre Ion Grigorescu şi Călin Dan, directorul muzeului.

Potrivit unui comunicat al MNAC, transmis joi AGERPRES, "Grigorescu Ion - Ion Grigorescu. Vieţi paralele (O retrospectivă)" surprinde multiplele faţete ale artistului şi omului şi reprezintă "o imersiune" în provocatoarea operă a unuia dintre cei mai reprezentativi artişti vizuali din România.

Incomode şi complexe, lucrările lui Ion Grigorescu acoperă peste cinci decenii de activitate şi relevă un traseu biografic aflat constant în răspăr cu normele ideologice, precizează MNAC.

"Expansiv şi modest în acelaşi timp, aflat într-o continuă chestionare de sine, rebel faţă de sistem şi în egală măsură fascinat de detaliile vieţii domestice şi de dimensiunea spirituală a existenţei", Ion Grigorescu a lucrat cu majoritatea mediilor de exprimare artistică: pictură, fotografie, video, sculptură, performance, generând un corpus impresionant de lucrări.

De la obsesia pentru sexualitate şi exploatarea artistică a propriului corp ca o critică la adresa cultului personalităţii dictatorului, până la pictura religioasă, de la înregistrarea fotografică a traumelor unui oraş aflat în perpetuă schimbare până la desenele vegetale, artistul şi-a documentat, conform MNAC, "fără constrângeri", salturile între istoria publică şi cea privată, alternativă.

Potrivit www.artindex.ro, Ion Grigorescu - pictor, desenator şi eseist român, contestatar al regimului şi sistemului comunist, critic al societăţii consumiste de azi, personalitate de prim rang a artei plastice româneşti şi europene - s-a născut la 15 martie 1945, la Bucureşti.

Opera sa artistică cuprinde lucrări de pictură, desen, gravură, pictură bisericească, icoane, fotografie şi artă video.

Ion Grigorescu publică texte teoretice, pagini de jurnal, studii de istoria fotografiei în revistele Arta, Secolul 20.

Opera sa a rămas mult timp necunoscută, reputaţia sa traversând graniţele României numai după 1990.

Din 1967, Ion Grigorescu abordează teme precum sexualitatea, corpul uman, peisajul şi mai ales omniprezenţa politicului. În timpul regimului comunist, artistul şi-a desfăşurat activitatea pe ascuns, autocenzurându-se.

Începând cu 1989 a expus alături de Grupul Prolog.

În prezent, este considerat un artist de excepţie, iar operele sale - repere preţioase în peisajul artistic contemporan.
AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ady Ivaşcu)