Muzeul oraşului Oradea a găzduit, vineri, vernisajul expoziţiei ''Seismograf '77. Represiune şi detenţie politică 1977-1989", o expoziţie itinerantă a Muzeului Ororilor Comunismului în România, însă adaptată cu documente şi obiecte judeţului Bihor.
 

"Expoziţia are ca punct de plecare cutremurul din 1977 din Bucureşti şi este construită în jurul ideii de rezistenţă şi dizidenţă pornind de la scrisoarea trimisă de Gheorghe Ursu la Radio Europa Liberă şi citită pe 4 martie 1979. El informa atunci lumea că Nicolae Ceauşescu a sistat lucrările de consolidare a clădirile afectate de cutremur pentru că avea nevoie de bani pentru a construi Casa Poporului şi să reconstruiască centrul capitalei", a declarat, pentru AGERPRES, istoricul cercetător Ruxandra Petrinca, din partea Muzeului Ororilor Comunismului.
 

Denumirea expoziţiei face trimitere nu atât la cutremurul terestru din '77, cât la mişcările sociale care au zdruncinat societatea românească în perioada ceauşistă dintre anii 1977 şi 1989, caracterizată prin lipsuri şi represiune asupra populaţiei, propaganda Partidului şi urmărirea Securităţii.

Deşi clădirile vizate nu s-au consolidat nici până în ziua de astăzi şi numărul lor a ajuns de la 7.000 la 21.000, în anii '80 a început nebunia demolărilor, cu biserici dărâmate, oameni expropriaţi, mutaţi forţat şi aşa mai departe. Iar spre sfârşitul anilor '80, operaţiunile au început şi în mediul rural, cu sistematizarea satelor.

Expoziţia este construită pe un traseu dirijat de "un fir roşu", o masă sinuoasă cu artefacte, texte, imagini şi filme, flancată de cinci ansambluri de panouri, într-un itinerariu care va trece vizitatorul prin traumă şi reprimare, adaptare şi rezistenţă socială, stări care au apăsat populaţia în anii regimului Ceauşescu.
 

Potrivit muzeografei orădene dr Cristina Puşcaş, expoziţia cuprinde o secţiune orădeană despre dizidenţii Radu Filipescu, Ana Blandiana, Radu Enescu, un orădean care a scris poezii, în anii '60, după ieşirea din detenţie - Ioan Ţic, cu fotografii de la revoluţia din Oradea, un film-interviu cu mărturii ale fostului deţinut politic Papp Iuliu.

Sunt expuse, de asemenea, obiecte ale epocii, precum un telefon cu disc, primit în campania de donaţii "Nu arunca trecutul, adu-l la Muzeu!", un radio vechi la care se asculta Radio Europa Liberă şi în original, biletul de eliberare din detenţie a lui Traian Bodea şi scrisoarea tânărului Bodea de 15 ani scrisă către părinţii lui din penitenciar.
 

La vernisaj au participat directorul Muzeului Ţării Crişurilor, Gabriel Moisa, istoricul cercetător Ruxandra Petrinca, din partea Muzeului Ororilor Comunismului, muzeografa dr Cristina Puşcaş, alături de doi deţinuţi politic - Papp Iuliu (arestat că a trecut Dunărea în 1960) şi Ştefan Duma. În publicul vizitator s-a regăsit şi episcopul greco-catolic de Oradea Virgil Bercea, urmaşi ai foştilor deţinuţi politic şi elevii unei clase de a X-a de la Colegiul Naţional "Emanuil Gojdu".
 

Expoziţia, organizată de Muzeul Ţării Crişurilor Oradea - Complex Muzeal şi Muzeul Ororilor Comunismului în România, va putea fi vizitată la Muzeul oraşului Oradea până la sfârşitul lunii martie, după care va ajunge la Câmpulung Moldovenesc şi, ulterior, la Alba Iulia. AGERPRES / (A - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)

* Sursa fotografiilor: (c) Muzeul oraşului Oradea