Expoziţia ''M.H. Maxy - De la avangardă la socialism'' a fost vernisată miercuri în spaţiul expoziţiilor temporare de la parterul Galeriei Naţionale al Muzeului Naţional de Artă al României.

Expoziţia prezintă opera artistului Max Herman Maxy în două secţiuni distincte, urmând firul cronologic al biografiei sale şi reuneşte 95 de lucrări de pictură, 50 de lucrări de grafică şi proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, o selecţie din revistele de avangardă "Integral", "Contimporanul, unu", "Punct", precum şi o selecţie din filme documentare realizate în anii '40 şi '50 semnificative pentru climatul epocilor respective.

Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a apreciat că expoziţia "M.H. Maxy - De la avangardă la socialism" este deschisă "într-un moment foarte interesant, de loc, de timp şi de spaţiu, nu doar fizic ci şi moral şi sufletesc".
 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

"Începem în curând să marcăm 145 de ani de la momentul când primul evreu din România a primit cetăţenia, după o perioadă lungă de timp care s-a întins de-a lungul multor secole şi care, din păcate, este marcată în principal de momente dureroase. Una din cele mai emblematice imagini pentru tot acest proces se regăseşte în această clădire şi a fost, de-a lungul timpului, mult prea puţin pusă în evidenţă. Este vorba de un tablou al lui Grigorescu, 'Evreu cu gâsca'. În afară de imaginea acelui evreu, pentru cei care au avut curiozitatea să citească istoria tabloului sau să privească de aproape acea hârtie care a fost desemnată, era o petiţie adresată Parlamentului României pentru a primi cetăţenia", a povestit preşedintele FCER.
 

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

El a spus că expoziţia deschisă în acest moment şi dedicată unui artist evreu "este în primul rând un mesaj de speranţă".

"În acest moment, de timp, spaţiu şi de loc, la finalul unui an şi la începutul unui an nou, faptul că o astfel de expoziţie dedicată unui artist evreu are loc, cred că este în primul rând un mesaj de speranţă. Alături de Marcel Iancu, alături de Victor Brauner, Maxy formează cea mai vizibilă treiadă a artiştilor evrei care au trăit şi creat în România. Cu toate acestea este mult, mult prea puţin cunoscută opera pe care au creat-o. Relaţia lor cu România şi relaţia cu societatea merită descoperită. De altfel, şi toate tablourile din această expoziţie nu pot fi văzute şi înţelese cu adevărat fără a vedea şi contextul în care ele au fost create, simbolismul care este legat de acele momente", a precizat Silviu Vexler.

Călin Stegerean, managerul Muzeul Naţional de Artă al României, a amintit că Max Herman Maxy a fost primul director al MNAR.

*Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO