Activitatea PEN România s-a axat, în ultimul an, mai ales pe sprijinirea scriitorilor ucraineni, confraţii români dând măsura "altruismului, a colegialităţii, a solidarităţii" lor, a afirmat, duminică, poeta şi activista civică Ana Blandiana, preşedintele de onoare al ediţiei 2022 a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România.

"Faptul că în ultimul an activitatea PEN Clubului s-a axat mai ales pe sprijinirea PEN-ului ucrainean şi a scriitorilor a fost un moment extraordinar de impresionant. Apelul către scriitorii români care au case şi le pot pune la dispoziţie a avut imediat o serie întreagă de răspunsuri, ceea ce a dat măsura nu numai a altruismului, a colegialităţii, a solidarităţii, dar şi a măsurii în care scriitorii aveau case pe care puteau să le pună la dispoziţie. A fost un moment cu adevărat extraordinar", a spus Blandiana la lansarea Albumului Centenar PEN, desfăşurată la standul Institutului Cultural Român de la Gaudeamus.

Ea a arătat că România, aflată în proximitatea războiului din Ucraina, este, din păcate, "în prima linie" din acest punct de vedere.

"Din păcate, chiar asta este istoria: suntem în prima linie. Apropo de această primă linie, am fost în toamna asta în Canada şi, când am plecat de acasă, a doua zi Putin anunţase că va ocupa Doneţk şi Lugansk. Drept care, când am ajuns acolo, mai întâi am deschis televizorul să văd dacă s-a întâmplat. Şi nu găseam niciun canal după care să pot să aflu, niciun canal care să vorbească despre Ucraina, despre ce se întâmplă acolo, de fapt nici măcar despre Europa şi, deodată, am avut perspectiva că mondializarea nu e ceva chiar atât de realizat, că, de fapt, noi chiar suntem alături de războiul din Ucraina. Iar faptul că această alăturare poate să devină în orice zi o combinare ne dă, evident, altă perspectivă decât canadienilor sau americanilor. Deci este minunat că şi scriitorii din România nu numai că realizează acest lucru, dar au şi scris şi au şi lăsat dovadă că îl înţeleg", a accentuat Blandiana.

Poeta a dezvăluit faptul că, în anii de după 1990, PEN Clubul a fost o organizaţie în care "s-au dat foarte multe lupte, în sensul păstrării caracterului literar, al păstrării unui statut de organizaţie de elită, făcută din scriitori".

"Pentru că trendul era acela de a-l transforma într-o organizaţie de masă. Ultima luptă în care am fost şi eu implicată a fost între PEN Cluburile americane şi cele europene, pe ideea - nu ştiam atunci ce e corectitudinea politică, dar, probabil că era începutul ei - pentru că ceea ce susţineau americanii era că PEN clubul trebuie să înceteze să mai fie o organizaţie de elită şi să primească nu numai scriitori în rândurile ei, ci şi bibliotecari şi librari, cee ce, evident, ar fi transformat-o într-o organizaţie de masă. Şi chiar dacă, cel puţin cât am fost eu prezentă în dezbateri, nu a câştigat această linie populistă, trendul acesta este, evident, acela de a-l coborî pe scriitor de pe un podium, pe ideea că, dacă e deasupra, nu mai poate fi alături de ceilalţi. Personal, ca scriitor, cred că trebuie să fie puţin deasupra, ca să vadă ce e cu adevărat în jur", a mai spus Ana Blandiana.

Apariţia Albumului Centenar PEN la Editura ICR, coordonat de scriitoarea Mariana Gorczyca, marchează împlinirea unui secol de la înfiinţarea Centrului PEN Român. Lucrarea a fost prezentată la lansare de coordonatoarea acesteia, de Ana Blandiana şi de criticul literar Radu Vancu, preşedintele PEN România.

***

PEN România este o organizaţie non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor şi traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International, cea mai veche şi mai mare asociaţie din lume a scriitorilor.

Încă de la crearea ei în 1921 la Londra, PEN International a urmărit să solidarizeze scriitorii umanişti în jurul libertăţii de expresie şi al drepturilor omului, s-a străduit să-i unească într-o reţea europeană şi, după cel de-al doilea război mondial, mondială, având în prezent 152 de filiale în peste 100 de ţări.

PEN România a fost creat într-o primă formă în 1922 la Bucureşti şi din rândurile sale au făcut parte, de-a lungul perioadei interbelice, scriitori importanţi precum Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Victor Eftimiu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Henriette-Yvonne Stahl, Panait Istrati, Mircea Eliade şi alţii.

Recreat în 1990 de poeta Ana Blandiana, ultima formă a PEN România a integrat încă de la început pe cei mai angajaţi intelectuali şi scriitori ai momentului - Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Horia-Roman Patapievici, Gabriela Adameşteanu, Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Nicolae Prelipceanu, Denisa Comănescu ş.a.

Între preşedinţii PEN România din ultimii 32 de ani se numără Ana Blandiana, Magda Cârneci, Gabriela Adameşteanu şi Radu Vancu, preşedintele în funcţie al clubului.

În prezent, PEN România are 100 de membri - poeţi, prozatori, eseişti, traducători, jurnalişti, editori din numeroase oraşe ale ţării.

Conform statutului său, PEN România îşi propune să celebreze literatura şi să constituie, prin acţiunile şi publicaţiile sale, o forţă morală activă în încurajarea libertăţii de exprimare a scriitorilor, în menţinerea unor structuri democratice reale în societate, în respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale.

La îndemnul PEN International, PEN România a susţinut şi cauza unor scriitori străini, ameninţaţi de puterea politică din ţările lor, trimişi în tribunale, condamnaţi nedrept la închisoare şi alte pedepse sau chiar aflaţi în pericol de moarte, cele mei recente acţiuni în acest sens fiind acelea de sprijinire a scriitorilor ucraineni. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)