Ministerul Culturii a transmis, joi, un mesaj de felicitare Operei Naţionale Bucureşti, cu prilejul împlinirii a 101 ani de existenţă instituţionalizată, urându-i să aibă în continuare parte de apreciere şi de cât mai multe spectacole cu casa închisă.

"Opera Naţională Bucureşti este în sărbătoare: astăzi se împlinesc 101 ani de existenţă instituţionalizată a primei scene lirice a ţării! Le urăm 'La mulţi ani!', putere de muncă şi sănătate celor care îşi pun, aici, dedicarea şi cunoaşterea în slujba publicului iubitor de operă şi le dorim să aibă parte de apreciere şi de cât mai multe spectacole cu casa închisă!", se arată într-un mesaj postat pe Facebook de Ministerului Culturii.

Şi Opera Naţională Bucureşti consemnează pe pagina sa de Facebook momentul aniversar.

"Astăzi ne-am îmbrăcat în straie de sărbătoare pentru a celebra cei 101 de existenţă instituţionalizată ai Operei Naţionale Bucureşti! După aproape 50 de ani de la înfiinţarea, de către George Stephănescu, a trupei de operă ce-şi desfăşura spectacolele pe scena Teatrului Naţional, se împlinea, în sfârşit, visul oamenilor de cultură de a avea o Operă Română în Capitală. Într-un entuziasm general, în seara de 8 decembrie 1921, cortina s-a ridicat pentru prima reprezentaţie a Operei bucureştene - ,,Lohengrin" de Richard Wagner - sub bagheta lui George Enescu, care, prin prezenţa sa la pupitrul dirijoral, a dorit să sublinieze sprijinul şi implicarea sa efectivă în realizarea acelui monument istoric în cultura neamului românesc", spun reprezentanţii Operei pe pagina de socializare a instituţiei culturale.

ONB reaminteşte că la 100 de ani de la momentul istoric, în seara de 8 decembrie 2021, avea loc principalul eveniment al stagiunii "Opera 100": premiera cu "Lohengrin" de Richard Wagner, de această dată în regia lui Silviu Purcărete, scenografia Dragoş Buhagiar, conducerea muzicală Tiberiu Soare.

"De-a lungul timpului s-au afirmat pe scena Operei Naţionale Bucureşti nume strălucite de interpreţi, dirijori, balerini, scenografi şi regizori. Dintre soliştii români de operă care s-au afirmat inclusiv pe cele mai mari scene ale lumii amintim doar câteva nume: Ludovic Spiess, Nicolae Herlea, Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaş, Marina Krilovici, Victoria Bezetti, David Ohanesian, Zenaida Pally, Maria Slătinaru Nistor, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagian, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea, Dan Iordăchescu ş.a. În domeniul baletului, printre cele mai celebre nume figurează Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ştefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Marinel Ştefănescu, Ioan Tugearu ş.a,", se mai arată în postarea ONB.

Pornind de la premisa că opera este "spaţiul de întâlnire al artiştilor caracterizaţi în primul rând prin performanţă şi virtuozitate", viziunea managerială actuală îşi propune "să imprime instituţiei un parcurs artistic excepţional, demn de a fi pus pe picior de egalitate cu cel al unor instituţii de profil din străinătate cu o tradiţie îndelungată şi realizări remarcabile", adaugă sursa citată. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Simona Aruştei)