Arhivistul, sociologul şi cercetătorul Ioan Lăcătuşu din Sfântu Gheorghe, unul dintre liderii marcanţi ai comunităţii româneşti din judeţul Covasna, a scos la lumină importante documente de arhivă şi a scris mii de pagini despre trecutul şi prezentul românilor din zonă, lăsând o valoroasă moştenire culturii româneşti şi generaţiilor viitoare.

Dr. Ioan Lăcătuşu a contribuit la înfiinţarea unor instituţii şi organizaţii nonguvernamentale importante pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din inima ţării, precum Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, care funcţionează sub egida Academiei Române.

"În 1990, am urmat cursurile de arhivistică la Bucureşti şi în fiecare după-amiază mergeam la Biblioteca Academiei Române, unde stăteam până seara târziu, pentru că nu mă mai săturam să caut şi să studiez. La vremea aceea, deşi eram de 15 ani în Sfântu Gheorghe, nu ştiam nimic despre istoria românilor de aici din perioada interbelică, despre instituţii, despre publicaţii şi de atunci am început să mă canalizez pe studierea istoriei românilor din zonă. (...) Ulterior, am avut şansa de a lucra la Arhivele Naţionale, veneam la cercetare după orele de muncă şi aşa, încet, încet, s-au adunat studii, articole, surprize. Spre exemplu, am avut satisfacţia să găsesc documente despre construirea Catedralei Ortodoxe din Sfântu Gheorghe, care stătuse timp de 30 de ani în ruină, am găsit lista celor 153 de ostaşi din 12 ţări înmormântaţi în Cimitirul Comun din Sfântu Gheorghe şi aş putea continua. Dar cel mai important a fost că sistematic am fişat, sistematic am adunat şi încet-încet s-au creat condiţiile ca aceste informaţii să le pot prezenta în volume. Imaginaţi-vă că am avut o şansă extraordinară să studiez mii de documente despre istoria românilor din Arcul Intracarpatic, să fiu o 'arhivă' la purtător, iertaţi-mi lipsa de modestie, şi în acest context ar fi fost păcat ca această brumă de experienţă să nu o concretizez în noi volume de documente pe care să le redau în circuitul public", a declarat pentru AGERPRES Ioan Lăcătuşu.

O parte dintre cărţile sale se regăsesc, alături de alte volume de istorie, cultură şi spiritualitate românească, în Biblioteca digitală Eurocarpatica a Centrului Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" din Sfântu Gheorghe. Printre cele mai recente lucrări se numără şi prima monografie dedicată comunităţii româneşti din Sfântu Gheorghe, la care a lucrat timp de aproape trei decenii şi care prezintă principalele repere demografice ale comunităţii româneşti din ultimele patru secole, personalităţi marcante, aspecte ale convieţuirii interetnice, precum şi momente mai puţin cunoscute privind solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din acest oraş.

"Eu tot ce am scris am scris pe bază de documente. 'În centru la Sângeorgiu. Românii din Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna" - aici se regăsesc peste 10 mii de nume ale unor români din Sfântu Gheorghe, în mod special ale intelectualilor şi ale celor care în decursul vremii au îndeplinit diferite rosturi publice, consemnate documentar în perioada 1614-2021. (...) Lucrarea are aproape 1.000 de pagini. O documentare laborioasă. Am lucrat 30 de ani la ea, dar fără aceste informaţii despre români, istoria locului nu ar fi întreagă, nu ar fi rotundă. (...) Volumul, pe lângă cantitatea foarte mare de informaţii, aduce elemente noi despre ce a însemnat comunitatea românească din zonă, cu suişuri şi coborâşuri, cu lumini şi umbre, cu perioade faste şi mai puţin faste. Cartea rămâne o mărturie documentară peste timp 'că am fost şi cum am fost', cum spunea Iorga", a adăugat acesta.

Dr. Ioan Lăcătuşu se numără şi printre fondatorii Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, dar şi ai Ligii Cultural Creştine "Andrei Şaguna", care au coagulat sfera civilă românească din zonă, fiind promotorul unor importante proiecte identitare româneşti. Centrul Ecleziastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan" şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, pe care le-a condus timp de mai mulţi ani, au derulat numeroase proiecte şi acţiuni de păstrare şi promovare a identităţii culturale şi spirituale româneşti, printre acestea numărându-se şi restaurarea şi conservarea unor piese din patrimoniul ecleziastic ortodox.

Ioan Lăcătuşu a contribuit, totodată, la reactivarea Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita şi a tradiţiilor culturale româneşti şi s-a implicat în stabilirea unor legături trainice cu românii din Basarabia, Bucovina, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina.

"Liga Cultural Creştină 'Andrei Şaguna' a stat la baza înfiinţării Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, a Casei memoriale Romulus Cioflec şi a punctului muzeal Prima şcoală românească, precum şi a altor proiecte importante. (...) Am avut şansa enormă că, după înfiinţarea episcopiei, l-am avut alături pe IPS Ioan Selejan, dar şi pe PS Andrei, faţă de care îmi exprim recunoştinţa", a menţionat acesta.

Privind în urmă la cei 75 de ani de viaţă, dr. Ioan Lăcătuşu consideră că şi-a făcut datoria, că a pus o temelie solidă societăţii civile româneşti din această parte a ţării în care românii sunt minoritari din punct de vedere numeric şi că a venit timpul să se retragă din prima linie a vieţii publice, sperând că tinerii care au crescut şi s-au dezvoltat profesional în preajma sa vor continua cu aceeaşi dăruire activitatea.

"Am conştiinţa împăcată că mi-am făcut datoria, atât cât mi-au permis priceperea, puterile şi vremurile. (...) La 75 de ani m-am gândit că este timpul să mă retrag din activitatea publică şi m-am ţinut de cuvânt. Nu mai am nicio funcţie executivă în nicio societate, asociaţie, doar funcţii onorifice. M-am retras cu satisfacţia că după 30 de ani de muncă am lăsat aceste instituţii în mâna unor tineri care vor şti mai bine decât noi să asigure continuitatea, dar voi încerca să le fiu alături în continuare atât cât mă vor ţine puterile. (...) Nu am cuvinte să mulţumesc bunului Dumnezeu, familiei mele care a fost atât de aproape şi de înţelegătoare, pentru că mi-au dat şansa să fiu o prezenţă constantă în spaţiul public al municipiului şi al judeţului şi să mă ocup de studierea istoriei şi culturii românilor din zonă. (...) Nu oricărui muritor îi este dat să poată ca talanţii dăruiţi de providenţă şi bruma de experienţă câştigată în viaţă să o pună în slujba semenilor şi a comunităţii", a transmis Ioan Lăcătuşu. AGERPRES/(A - autor: Oana Mălina Negrea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Sursa foto: Ioan Lăcătuşu / Arhiva personală