Singura casă din Cetatea Medievală Sighişoara care face notă discordantă cu arhitectura burgului, fiind construită într-un amalgam de stiluri în care predomină Art Nouveau, ne dezvăluie viaţa unui mare entomolog recunoscut la nivel european, Karl Robert Petri (1852-1932), cel care a colecţionat şi studiat peste 46.300 de gândaci din România şi din întreaga lume.

"În Cetatea Medievală Sighişoara se remarcă această casă, cunoscută drept Casa Petri, o locuinţă care seamănă cu un mic castel, este construită în secolul al XIX-lea. Aici a locuit familia Petri, iar unul dintre marii intelectuali, Karl Robert Petri, a fost profesor la Şcoala din Deal şi, de asemenea, a fost unul dintre cei mai renumiţi biologi pe care i-a dat Sighişoara. A studiat ştiinţele naturii în Germania, ulterior s-a întors în Sighişoara, a devenit profesor de Biologie la Şcoala din Deal, la Liceul Evanghelic. Este cunoscut astăzi ca unul dintre cei mai renumiţi specialişti din Transilvania acelor vremuri în domeniul studierii insectelor şi în special gândacilor. Această casă are o arhitectură mai aparte faţă de restul cetăţii, sunt elemente de Art Nouveau şi elemente neogotice care s-au adaptat foarte bine la ceea ce a însemnat o clădire nou construită, e ca un vechi conac sau un vechi castel. Karl Robert Petri nu a avut urmaşi, iar casa are acum alţi proprietari", a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

El a arătat că, în secolul XIX-lea, majoritatea tinerilor excepţionali primeau o bursă în universităţi protestante din spaţiul german, unde studiau materia preferată şi ulterior studiau teologia, aşa cum a fost şi Karl Robert Petri.

"Se întorceau în Transilvania pentru că aveau un loc de muncă stabil, în sensul că se puteau angaja la şcolile evanghelice care erau pe lângă bisericile evanghelice din oraşele transilvănene, iar pe finalul vieţii, pentru a avea o meserie un pic mai bănoasă, deveneau preoţi în diferite comunităţi. Şi astfel, de exemplu, din rândul corpului profesoral al Şcolii din Deal am avut inclusiv doi episcopi dacă ne gândim la Georg Daniel Teutsch şi la Georg Paul Binder, care, în secolul XIX, au fost episcopi importanţi ai Bisericii Evanghelice din Transilvania. Şi Petri s-a întors şi şi-a manifestat pasiunea pentru gândaci, a scris foarte multe studii şi a fost recunoscut de comunitatea academică din întreg spaţiul european ca fiind unul dintre cei mai buni specialişti în acest domeniu. Este un domeniu destul de restrâns ca activitate. La Biblioteca Muzeului din Sighişoara se păstrează numeroase documentare şi lucrări ale acestui renumit biolog/zoolog", a arătat Nicolae Teşculă.

Întrucât în limba română sunt puţine informaţii despre viaţa şi activitatea entomologului Karl Robert Petri, am apelat la un articol biografic scris de dr. Eckbert Schneider (Rastatt) în Schäßburger Nachrichten (Ştiri din Sighişoara - o broşură informativă a comunităţii săseşti care apare la Heilbronn în Germania), în numărul din luna decembrie 2007.

Astfel am aflat că renumitul entomolog Karl Robert Petri s-a născut în 17 decembrie 1852, la Sighişoara, în familia profesorului Michael Petri. După absolvirea gimnaziului la Sighişoara, a studiat ştiinţele naturii şi teologia la Jena, în Germania, unde i-a avut ca profesori, printre alţii, pe botanistul Eduard Strasburger şi pe zoologul Ernst Haeckel. Apoi, transferându-se la Universitatea din Leipzig, a obţinut titlul de "Doctor philosophie", în 1877, după care s-a reîntors la Sighişoara, unde a fost profesor la mai multe şcoli, iar din 1894 până la pensionarea sa în 1916 a lucrat ca director al Şcolii Medii din Sighişoara.

În anul 1885, s-a căsătorit cu Mathilde von Sachsenheim şi a colaborat cu numeroşi oameni de ştiinţă din ţară şi din străinătate, fiind membru corespondent al Societăţii Entomologice din Ungaria.

Cea mai importantă lucrare a lui Karl Robert Petri este "Fauna gândacilor din Transilvania pe baza cercetărilor efectuate până în anul 1911" (Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zum Jahr 1911), în care a descris 4.763 de specii de gândaci cu locul unde au fost găsiţi, fiind o lucrare unicat până acum în România.

Din "Schäßburger Nachrichten" mai aflăm că, de-a lungul vieţii, entomologul sighişorean a adunat o impresionantă colecţie de gândaci, care cuprinde 46.300 de exemplare, pe care a lăsat-o prin testament Societăţii Transilvănene de Ştiinţele Naturii din Sibiu, în 1932, aceasta intrând în patrimoniul Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu.

"Când, în urmă cu 75 de ani, la sfârşitul anului 1932 (articolul fiind scris în anul 2007 - n.r.), colecţia lui Karl Petri a fost preluată de Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, Arnold Müller, curatorul colecţiilor de insecte la acea vreme, aprecia că această colecţia era 'un dar cu adevărat regal' pe care Petri l-a făcut Societăţii Transilvane de Ştiinţe ale Naturii la sfârşitul vieţii sale. (...) La Sighişoara, cuplul fără copii locuia în vila de pe Tischlergasse nr. 32. Din camera lui de lucru, de fereastra de la colţul zidului oraşului, unde îşi păstra colecţia, avea o privelişte minunată a zonei împădurite care înconjoară oraşul. (...) Principalul său interes a fost lumea gândacilor din Transilvania, pe care a cercetat-o în timpul liber, făcând o colecţionare intensivă în nenumăratele sale excursii pe dealuri şi mai ales în Carpaţi. Petri nu a fost primul care a cercetat lumea gândacului din Transilvania, dar a rămas neîntrecut în acest domeniu al cercetării naturii interne. Încă din 1885 a publicat 'Rezultatele excursiilor entomologice în zona Sighişoarei' în programul Gimnaziului Schäßburg (denumirea germană a Sighişoarei - n.r)", se arată în articolul citat.

În acesta se mai menţionează că cele aproximativ 46.300 de exemplare au fost bine îngrijite, sunt etichetate cu precizie şi sunt păstrate în 140 de cutii.

"Deşi majoritatea exemplarelor lui Petri au fost colectate de el însuşi, în colecţie se află şi un bogat material comparativ din toată Eurasia. Aceasta a venit prin relaţii de schimb pe termen lung cu cercetători şi colecţionari contemporani din ţară şi din străinătate şi, prin urmare, este un bun ştiinţific şi cultural de importanţă supraregională. Colecţia are şi o valoare documentară deosebită deoarece conţine numeroase specimene tip, adică obiecte de colecţie, după care s-a făcut prima descriere a speciilor. Colecţia se află şi astăzi în starea iniţială în Muzeul de Ştiinţe ale Naturii din Sibiu", mai precizează sursa citată.

Într-o publicaţie ulterioară, denumită "Despre starea faunei coleoptere din zona Sighişoarei" (1891), Petri a oferit primul rezumat al cercetărilor sale legate de gândacii din zona Sighişoarei, enumerând 1.688 de specii, unele dispărute, dar şi patru specii care "erau noi în ştiinţă".

"Pe lângă activităţile sale care vizau cercetarea generală a faunei gândacului din Transilvania, Petri s-a referit la câteva genuri din familia gărgăriţei, care este extraordinar de bogată în specii şi forme, la care a lucrat în întreaga lume. El a descris peste 30 de noi specii de gărgăriţă din Europa, Asia, Africa şi America de Sud, precum şi numeroase specii noi diverse din alte familii de gândaci. (...) Petri are 38 de lucrări ştiinţifice sub formă de publicaţii independente, precum şi publicaţii în diverse reviste profesionale", mai aflăm din biografia entomologului, realizată de publicaţia germană la 75 de ani de la moartea lui Karl Robert Petri. AGERPRES/(A, AS - autor: Dorina Matiş, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) DORINA MATIŞ / AGERPRES