Istoricul orădean Nicolae Nistoroiu a publicat recent o carte de istorie locală numită "Identitate în Bihor. Studiu de caz: satul Sârbi", în care dedică un amplu capitol studiului lingvistic şi antropologic al satului şi, în mod special, "graiului ţărănesc".

"Ideea ne-a venit în copilărie, când împreună cu alţi copii discutam despre faptul că acasă vorbeam o limbă română diferită de cea de la şcoală, unde limba de acasă nu era acceptată. Noi nu aveam noţiunea de grai, la momentul respectiv. Încercam să ne fixăm poziţia identitară. De-a lungul anilor ne-a preocupat această chestiune a graiului, prezent în satul românesc din Crişana, şi în ultimii şapte ani, am lucrat în mod deosebit doar la această carte. Am avut şansa să primim de la Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Bihor registre de stare civilă inedite începând cu anul 1828. Am găsit şi alte documente mai vechi, Urbariul cetăţii Adrian din 1625, Reglementarea urbarială din 1770, dar am realizat şi interviuri cu săteni în vârstă, apoi am făcut o sinteză şi a ieşit cartea aceasta", a declarat duminică, pentru AGERPRES, autorul lucrării, doctor în istorie.

Cartea, în 384 de pagini, în format mare, prezintă evoluţia satului bihorean de la reglementările imperiale, din a doua jumătate a secolului al XVIII - lea, până la încheierea procesului de colectivizare a agriculturii în România, în anul 1962.

"Aşa am descoperit că un bihorean născut în satul Sârbi, Silviu Bejan, a fost primul director al primului liceu românesc din Timişoara - înfiinţat în octombrie 1919 - celebrul Liceu "Loga" - şi care i-a fost profesor filosofului Mihai Şora. Deşi era profesor la Arad, Silviu Bejan a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 ca delegat din partea Cercului Biharea, ceea ce arată cât era de legat sufleteşte de locul natal", a povestit Nistoroiu.

Lucrarea are 13 capitole, pe parcursul cărora autorul urmăreşte transformările sociale ce au loc în zona studiată, respectiv satul Sârbi. Începe cu istoria Bihorului, bazată pe documente (Gesta Hungarorum etc.) şi se conturează apoi larg, etapizat, prezentând cadrul geografic, metode de cercetare, preoţii ortodocşi, mişcările religioase şi educaţia de-a lungul timpului, trecând prin satul în vreme de război şi convieţuirea etnicilor cu românii majoritari.

Un capitol consistent al lucrării tratează tematica reprezentată de nume de familie, prenume, porecle şi linii dinastice ţărăneşti, precum şi etimologia numelor mai multor localităţi din judeţ. De asemenea, sunt abordate şi principalele ritualuri de trecere din viaţa omului - naşterea, căsătoria, moartea - pe baza unor documente laice şi bisericeşti inedite.

Foto: (c) Eugenia Paşca/AGERPRES

De mare interes este un amplu studiu lingvistic şi antropologic care inventariază şi detaliază atât viaţa de zi cu zi, preocupările şi activităţile locuitorilor, cât şi graiul vorbit de săteni. Nicolae Nistoroiu a inclus, astfel, în lucrarea sa un dicţionar de termeni din "graiul ţărănesc", foarte diferit faţă de limba literară.

"Considerăm, pe baza datelor adunate în timpul cercetării, că satul bihorean modern a avut o identitate proprie, cu valori structurate în cadrul comunităţii, cu legi nescrise care reglementau comportamentul sătenilor, iar sentimentul de apartenenţă era foarte puternic. În decursul istoriei, însă, au intervenit schimbări majore în mentalul colectiv, odată cu transformările sociale. Trecerea din starea de iobăgie la statutul de oameni liberi, proprietari ai unor suprafeţe de teren, a produs modificări în percepţia privind propria identitate. De la indivizi puţin diferenţiaţi, captivi în lumea rurală, s-a ajuns la o separare treptată", a mai precizat Nicolae Nistoroiu.

Istoricul orădean a semnalat, în anul 2010, o cetate de pământ în revista "Crisia", editată de Muzeul Ţării Crişurilor. În anul 2018 a iniţiat proiectul de cercetare privind cetatea, ocazie cu care au fost descoperite două tezaure de argint din secolul al XIII-lea.

Înainte de recenta apariţie editorială, autorul a mai publicat două cărţi de specialitate: "Contribuţii la istoria învăţământului românesc din Bihor (1900-1918)", apărută la Editura Arca în 2012 şi "Cetatea medievală de pământ de la Almaşu Mic (comuna Sârbi, judeţul Bihor)", apărută la Editura Primus în 2019. AGERPRES/(A - autor: Eugenia Paşca, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Irina Giurgiu)