Un număr de 835 de artefacte din colecţiile a 39 de muzee din România au plecat duminică spre Spania, fiind transportate de o aeronavă a Forţelor Aeriene Române, acestea urmând să fie expuse, începând din 30 septembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid.

Foto: (c0 SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Expoziţia "Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane" este coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a României.

"Este cea mai mare expoziţie organizată vreodată de statul român în afara graniţelor ţării. Cu cele peste 800 de exponate realizăm astfel un moment istoric şi din acest punct de vedere", a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, la Baza 90 Transport Aerian din Otopeni.

Ministrul a afirmat că prin intermediul expoziţiei se creează o punte culturală între România şi Regatul Spaniei.

"Sunt convins că nu exagerez când afirm că suntem martori ai unui eveniment cu deosebită încărcătură istorică: plecarea către aeroportul militar din Madrid a aeronavei militare ce transportă expoziţia 'Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane'. (...) Prin această expoziţie creăm o punte culturală între ţările noastre şi marcăm 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei, expoziţia având loc sub înaltul patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al preşedintelui României, Excelenţa Sa domnul Klaus Iohannis'', a afirmat Bogdan Gheorghiu.

Potrivit acestuia, expoziţia reuneşte 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România şi va fi deschisă pentru public la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid începând cu data de 30 septembrie până la sfârşitul lunii februarie 2022.

''Publicul va afla astfel trecutul unui spaţiu relativ îndepărtat, dar apropiat şi îngemănat prin fenomenele comune de civilizaţie şi prin moştenirea latinităţii. Dar expoziţia este importantă în egală măsură şi pentru românii din Spania care au găsit aici o a doua casă. Îi invit pe toţi românii din Spania să fie ambasadorii ţării noastre şi de această dată să-şi convingă colegii, vecinii şi chiar întreaga comunitate în care trăiesc să viziteze împreună impresionanta expoziţie, să admire împreună unicitatea brăţărilor dacice şi faimosul coif geto-dacic de la Coţofeneşti pe care sunt sigur că ni-l amintim cu toţii din manualele de istorie", a mai spus ministrul.

* * *
Expoziţia, care marchează 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei, îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, în universul unei lumi comune, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene.

Prima prezenţă de acest tip în spaţiul cultural al Regatului Spaniei, demersul expoziţional este structurat cronologic în şase teme generice, acoperind fenomenele de civilizaţie specifice începând cu finalului primei epoci a fierului şi conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizaţia La Tene pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia şi Moesia Inferior şi a spaţiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV - VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Dintre piesele de valoare excepţională ce vor fi expuse, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii şi din perioada clasică a civilizaţiei dacice, începând cu coiful de aur de la Coţofeneşti, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Între descoperirile de epocă romană se numără tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăbliţele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian cu reprezentarea podului de la Drobeta, a Columnei de la Roma, a victoriei asupra Daciei cu legenda Dacia capta, echipament dacic şi roman din timpul războaielor (săbii dacice, gladius, pumnale, primul coif de tip Weisenau, umbo de scut, piese de harnaşament etc.).

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul MNIR, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)

***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO