Icoanele sunt chemare permanentă la rugăciune și vedere profetică a împărăției cerurilor în Biserica Ortodoxă, le-a transmis Patriarhul Daniel numeroșilor credincioși prezenți, duminică, la Catedrala Patriarhală din Dealul Mitropoliei.

În Duminica întâi din Postul Paștilor, a Ortodoxiei, Patriarhul Daniel a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul și episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.

'Când noi venim aici, la iconsostasul mic cu chipul Mântuitorului, sau al sfântului cinstit în ziua respectivă, sau dincolo, la iconostasul celălalt unde e icoana cu chipul Maicii Domnului, noi nu venim să ne întrebăm în ce secol a fost făcută icoana, după ce școală de pictură, ci, când ne apropiem de icoană, ne întâlnim cu sfântul reprezentat pe icoană. De aceea icoana în biserică este o chemare la rugăciune, ca noi să ne rugăm împreună cu sfinții din ceruri. Aceasta este biserica lui Hristos. Sfinții din ceruri, împreună cu credincioșii de pe pământ, se roagă și aduc mulțumire Preasfintei Treimi. (...) Deci icoana este parte de cultul ortodox și Biserica de pe pământ, prin icoanele, fețele, chipurile credincioșilor, botezați în numele Sfintei Treimi, reprezintă mod vizibil pentru ochii trupești și pe sfinții din ceruri care se roagă împreună cu noi și împreună slăvesc bunătatea lui Dumnezeu. Împreună cu îngerii și împreună cu sfinții din toate veacurile ne rugăm noi în fața sfintelor icoane. Deci icoana este chemare permanentă la rugăciune. Și ce mai vedem? Icoana este vedere profetică, anticipată a Împărăției Cerurilor. Când vedem icoanele sfinților cu aureolă, sau pe fondul de aur al picturii bizantine vedem împărăția cerurilor', a spus Preafericitul Părinte Daniel.

Patriarhul a explicat că pentru Ortodoxie, sfintele icoane nu sunt doar o podoabă estetică în biserică, adică un mijloc artistic de a înfrumuseța biserica.

'Sfintele icoane fac parte din mărturisirea dreptei credințe, încât nimeni nu poate fi creștin ortodox, dacă nu cinstește sfintele icoane. Sfintele icoane nu se adaugă la credința ortodoxă ca o anexă, ci exprimă credința ortodoxă într-o formă completă ca mărturisire adevărului Întrupării sau Înomenirii Fiului Veșnic al lui Dumnezeu prin cuvânt și imagine. Mântuitorul Iisus Hristos însuși este numit în Noul Testament Cuvântul lui Dumnezeu și Chipul sau Icoana lui Dumnezeu cel nevăzut. Deci și noi mărturisim credința în Întruparea Fiului lui Dumnezeu cel veșnic prin cuvânt și imagine, prin rugăciune și închinare în fața icoanei lui Hristos și a icoanelor sfinților Lui zugrăviți pe icoane, deoarece nu este venerată sau cinstită materia icoanei, ci persoanele sfinte pictate pe icoane. (...) Icoana nu este făcută doar pentru a fi admirată ca o piesă de muzeu sau cu o simplă podoabă, ci icoanele ne cheamă la rugăciune împreună cu sfinții', a adăugat Patriarhul.

Totodată, Preafericitul Părinte a subliniat că drumul către sfințenie începe prin mărturisirea credinței și curățirea de păcate. 'Primul pas în dobândirea sfințeniei este mărturisirea dreptei credințe și curățirea de păcate prin pocăință, prin spovedanie și apoi împărtășirea cu Sfintele Taine. Prin acestea ne sfințim viața și primim har ca să săvârșim fapte bune', a mai spus Patriarhul BOR.

***
Potrivit www.crestinortodox.ro, Duminica Ortodoxiei este prima duminică din Postul Sfintelor Paști, care amintește de evenimentele din 11 martie 843, de la Constantinopol, când a fost restabilit cultul sfintelor icoane.

Pentru că această zi a fost considerată o nouă victorie a Ortodoxiei împotriva ereziilor, s-a stabilit ca prima duminică din Postul Mare să fie numită Duminica Ortodoxiei și să amintească de biruința Bisericii asupra ereziilor.

În această duminică se citea în cadrul Liturghiei un document care purta numele de Synodicon. Acest document condamna toate ereziile și celebra memoria tuturor celor care au contribuit la stabilirea și aplicarea credinței adevărate în Biserică. Există documente care atestă că această citire se făcea în secolele IX-X, în cadrul Sfintei Liturghii, între 'Sfinte Dumnezeule' și pericopa din Apostol. Mai târziu, când textul s-a extins, citirea Synodiconului era la finalul Utreniei sau în cadrul acesteia.

Deși în Vechiul Testament avem porunca de a nu face 'chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă și sub pământ...' (Deut. V, 8-9), care avea menirea de a ne feri să-L identificăm pe Dumnezeu cu ceva din creație, reprezentarea lui Dumnezeu în icoană a devenit posibilă datorită întrupării Fiului. În acest fel, icoana oferă singura imagine posibilă a lui Dumnezeu Cel Nevăzut, făcut văzut în Hristos prin Întrupare.

În Duminica Ortodoxiei, în toate Bisericile Ortodoxe se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Această Liturghie, una dintre cele trei existente în cultul ortodox, se oficiază numai de zece ori pe an: în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia și Sâmbăta Mare, în Ajunul Crăciunului și al Bobotezei și în ziua sărbătorii Sfântului Vasile cel Mare.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române trimite în fiecare an, în Duminica Ortodoxiei, o Scrisoare pastorală, care este citită în toate bisericile din parohii și mânăstiri. În pastorală se vorbește despre importanța cinstirii sfintelor icoane ca expresie a credinței ortodoxe și se face un apel către toți credincioșii, să contribuie fiecare la lucrarea misionară a Bisericii, mai ales în parohiile sărace din țară și străinătate. AGERPRES / (A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Marius Frățilă, editor online: Irina Giurgiu)