Ceremonia proclamării generale a canonizării a 16 femei românce cu viață sfântă a fost oficiată vineri, la Catedrala Patriarhală din București, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.

'Cele 16 sfinte femei românce canonizate în anul 2025 și proclamate astăzi în Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena din București sunt repere duhovnicești importante din trecutul istoric al Bisericii Ortodoxe Române, care ne arată, ca niște mame spirituale ale poporului român, calea care duce către Hristos. Ele și-au sfințit viața prin smerenie și dragoste de aproapele, prin credința lor puternică și curajul mărturisitor, prin răbdarea necazurilor, prin nevoințe și rugăciune. Multe dintre aceste sfinte femei au fost soții și mame, transmițând copiilor lor o educație profund creștină, care a rodit în sfințenie', a afirmat Patriarhul Daniel, după citirea Tomosului Sinodal de către Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul și prezentarea icoanelor sfintelor.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a prezentat apoi viețile sfintelor femei românce, 'modele de evlavie, dragoste jertfelnică și curaj mărturisitor', care acoperă o perioadă de peste cinci secole, de la Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, născută în secolul al XV-lea, până la Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea, trecută la Domnul în anul 2014.

'De-a lungul timpului, sfintele femei românce au arătat că drumul spre sfințenie nu depinde de apartenența la o anumită categorie socială, ci de conlucrarea persoanei umane cu harul divin. Aceste noi sfinte femei românce ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost totdeauna binecuvântată cu femei credincioase și evlavioase, care 'au dus lupta cea bună a credinței și au săvârșit în sfințenie călătoria lor pământească', (...) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinți, care și-au sfințit viața prin dragoste și jertfă în mijlocul familiei, al comunității creștine și al societății; mucenițe care au apărat credința ortodoxă cu sângele lor; monahii care au stat în nevoință, smerenie, post și neîncetată rugăciune în mănăstiri și în pustie; femei mărturisitoare care au îndurat persecuții pentru numele lui Hristos; soții de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica și neamul românesc', a mai transmis Patriarhul Daniel.

***

Joi seară, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul a oficiat, la Catedrala Patriarhală, ultima slujbă de Parastas pentru cele 16 sfinte femei românce.

Vineri dimineața, programul ceremoniilor a început cu purtarea în procesiune a sfintelor moaște din Catedrala Patriarhală - ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina -, precum și cele ale Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina de la Reședința Patriarhală, pentru a fi așezate în Baldachinul Sfinților, spre a facilita accesul pelerinilor la închinare.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, spre final, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, având loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 românce cu viață sfântă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în luna iulie 2025, canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare). AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)