Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a adresat, sâmbătă, un mesaj la proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, în care a subliniat că acesta a fost 'un luminat' mărturisitor al credinței ortodoxe în timpul regimului comunist.

'În secolul al XX-lea, Dumnezeu a dăruit poporului român bine-credincios preoți duhovnicești, înțelepți și mărturisitori, care au luminat prin cuvintele și faptele lor calea oamenilor către Hristos, în vremuri de prigoană atee comunistă. Printre acești îndrumători duhovnicești se numără și Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, cel care a strălucit prin teologia sa la Sibiu și apoi la București. Născut în Țara Bârsei, în familia unor țărani credincioși, Sfântul Dumitru Stăniloae avea să devină cel mai mare teolog ortodox al secolului al XX-lea, după cum spunea teologul francez Olivier Clement, iar monahii din Muntele Athos, în Tomosul din anul 1975, l-au numit 'venerabilul dascăl ortodox de teologie'. În viața sa sfântă putem observa trei trăsături principale care arată personalitatea sa duhovnicească. El a fost un luminat mărturisitor al credinței ortodoxe în timpul regimului comunist, un teolog profund al iubirii Sfintei Treimi și un talentat traducător și tâlcuitor al Filocaliei în limba română, oferind Bisericii noastre o bogată operă teologică și duhovnicească', a afirmat Patriarhul Daniel, citat într-un comunicat al Patriarhiei Române.

Potrivit Preafericitului, preotul Dumitru Stăniloae a fost mărturisitor al credinței ortodoxe în timpul regimului comunist.

'Privind la viața Sfântului Preot Dumitru Stăniloae observăm râvna sa pentru apărarea dreptei credințe în timpul celei mai întunecate epoci a istoriei românești contemporane, în perioada regimului comunist. Arestarea sa din toamna anului 1958 marchează începutul unui lung șir de umilințe și suferințe la care a fost supus acest mărturisitor al credinței ortodoxe. Deși nu făcea parte efectiv din mișcarea duhovnicească a 'Rugului Aprins', apropierea sa de cuvioșii care erau membri ai acestei mișcări și participarea sa la unele dintre întâlnirile care aveau loc la Mănăstirea Antim, l-au făcut să intre în vizorul autorităților comuniste. Prin urmare, el a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru 'uneltire împotriva statului și a oamenilor muncii', împreună cu el fiind condamnați și Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim, arhimandritul Benedict Ghiuș, arhimandritul Arsenie Papacioc, ieroschimonahul Daniil (Sandu) Tudor și arhimandritul Roman Braga', a spus Patriarhul.

Preafericitul Părinte Daniel a adăugat că, dincolo de 'suferințele și umilințele' pricinuite acestuia, închisorile de la Jilava și Aiud au devenit pentru Sfântul Preot Dumitru Stăniloae o școală a rugăciunii și a mărturisirii dreptei credințe.

'Între zidurile înfricoșătoare ale acestor lagăre ale morții, glasul său, deși slăbit de foame și de chin, devenea balsam pentru sufletele însetate de cuvântul lui Dumnezeu. Colegii săi de detenție mărturiseau despre căldura duhovnicească a cuvintelor sale, care topeau foamea și frigul, că acestea alungau deznădejdea și întăreau credința celor care se îndoiau. Când vorbea despre Domnul Iisus Hristos și despre învățăturile Sfinților Părinți, în jurul său se făcea liniște, iar sufletele celor prezenți se umpleau de bucurie și pace sfântă. În această perioadă de grea încercare, Sfântul Dumitru Stăniloae a dobândit, prin smerenie, dragoste și acceptarea suferinței, darul rugăciunii adânci. El mărturisea adesea că 'în închisoare am învățat să mă rog', nu pentru că până atunci nu se mai rugase, ci pentru faptul că în suferință l-a cunoscut mai adânc pe Dumnezeu, Care îl întărea spre a duce crucea mărturisirii credinței mai departe. Această transformare duhovnicească, născută din suferință și pecetluită de harul Duhului Sfânt, l-a făcut pe Sfântul Preot Dumitru Stăniloae să strălucească precum o candelă aprinsă în întunericul ateismului comunist', a subliniat Patriarhul.

Acesta l-a catalogat pe Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae drept un 'teolog profund al iubirii Sfintei Treimi'.

' (...) Teologia sa se întemeiază pe o gândire profundă asupra Tainei Sfintei Treimi ca fiind 'structura supremei iubiri'. Sfântul Preot Dumitru Stăniloae arată că Dumnezeu nu este o ființă solitară eternă, ci este comuniunea perfectă de iubire și dăruire reciprocă dintre cele trei Persoane ale Sfintei Treimi: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Aceasta este lumina care străbate întreaga sa operă teologică, făcând din ea o teologie a iubirii dumnezeiești eterne care se revarsă asupra întregii creații, în centrul ei fiind omul, cununa creației, chemat la îndumnezeire și viață veșnică', a mai afirmat Preafericitul Părinte Daniel.

Potrivit Patriarhului, ca profesor, Sfântul Preot Dumitru Stăniloae a subliniat necesitatea abandonării teologiei scolastice occidentale și apropierea teologilor ortodocși de teologia și de experiența duhovnicească a Sfinților Părinți ai Bisericii transmisă prin învățăturile lor insuflate de Dumnezeu.

'Pentru profunzimea gândirii sale teologice, el a fost receptat și respectat de părinții rugători din Sfântul Munte Athos și de teologii duhovnicești din întreaga Ortodoxie, ca fiind un mare teolog ortodox. În acest sens, în anul 1977, egumenul Mănăstirii Grigoriu, arhimandritul Gheorghe Kapsanis, îi trimitea o scrisoare Sfântului Preot Dumitru Stăniloae în care preciza: 'Vă scriem pentru a vă invita să ne vizitați în Sfântul Munte și mai ales Sfânta noastră Mănăstire a Sfântului Grigorie ca să ascultăm părinteasca învățătură și să ne folosim de experiența duhovnicească a Preacucerniciei Voastre'', a arătat Părinte Daniel.

De asemenea, el spune că treilea aspect 'foarte important' al activității Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae este lucrarea sa 'monumentală' de traducere și tâlcuire a Filocaliei în limba română (12 volume).

'Traducerea textelor filocalice nu a fost pentru Sfântul Preot Dumitru Stăniloae o simplă transpunere lingvistică din limba greacă în limba română, ci o lucrare de aprofundare și tâlcuire a scrierilor marilor părinți isihaști care au oferit învățături profunde despre felul în care trebuie să fie trăită viața duhovnicească, având ca temei Sfânta Scriptură, Părinții Bisericii și însăși experiența lor isihastă. Introducerea și tâlcuirea Filocaliei de către Sfântul Preot Dumitru Stăniloae poartă amprenta unei înțelegeri profunde a experienței duhovnicești descrise de părinții filocalici, o înțelegere care nu se putea realiza însă fără trăirea lui duhovnicească personală, care se oglindește constant în explicațiile sale. Comentariile și notele sale subliniare bogate dovedesc teologhisirea sa pătrunsă de duhul filocalic. El a reușit să pătrundă înțelesurile cuvintelor Sfinților Părinți ai Filocaliei și să le prezinte contemporanilor săi într-un limbaj accesibil secolului al XX-lea, fără a altera esența și profunzimea textului patristic sau filocalic', a arătat Patriarhul Daniel.

El a adăugat că activitatea preotului Stăniloae de traducere a Filocaliei s-a întins pe mai multe decenii și a devenit opera principală a vieții sale.

'Această activitate laborioasă a fost considerată de el o misiune duhovnicească de transmitere a tezaurului filocalic, bazat pe experiențele duhovnicești ale marilor isihaști, pe care a căutat să le ofere contemporanilor săi. Prin intermediul acestei opere, mii de suflete au descoperit necesitatea despătimirii pentru dobândirea rugăciunii curate și bucuria comuniunii cu Dumnezeu, potrivit cuvintelor Domnului Iisus Hristos: 'Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu' (Matei 5, 8). Textele Filocaliei române sunt astfel un îndrumător pentru o viață creștină profundă și sfântă', a mai spus Preafericitul Părinte Daniel.

Conform Patriarhului, canonizarea Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, alături de ceilalți 15 sfinți părinți duhovnici și mărturisitori ortodocși români din secolul al XX-lea, în contextul împlinirii anul acesta, 2025, a 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie arată lucrarea binecuvântată a lui Dumnezeu în mijlocul poporului român, din rândul căruia s-au ridicat acești mari părinți duhovnicești care au călăuzit credincioșii către Hristos în perioada grea a regimului comunist.

'În acest sens, amintim faptul că în urmă cu 70 de ani (în 23 octombrie 1955), aici, la Mănăstirea Cernica, părintele profesor Dumitru Stăniloae a prezentat, cu multă prețuire și evlavie, chipul duhovnicesc al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, cu ocazia proclamării canonizării acestuia, considerând că 'Sfântul Calinic a realizat sfințenia înțeleasă de fiecare om și folositoare fiecăruia' . Adică, el a unit rugăciunea isihastă cu milostenia și zidirea de biserici cu tipărirea de cărți duhovnicești. Astăzi, la momentul binecuvântat al proclamării locale a canonizării Sfântului Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, dorim să exprimăm aprecierea și prețuirea noastră față de ierarhii, clericii și credincioșii care, cu multă dragoste, au venit să îl cinstească pe acest mare teolog și mărturisitor contemporan', a mai transmis Patriarhul Daniel. AGERPRES / (AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Marius Frățilă, editor online: Adrian Dădârlat)