Proclamarea locală a canonizării Sfântului Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim va avea loc marți la București, Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul subliniind cu acest prilej 'bucuria de a avea un sfânt din zilele noastre'.

'Iată, Dumnezeu ne-a dăruit bucuria de a avea un sfânt și din zilele noastre, pe care cei mai mulți dintre noi l-am cunoscut și ne-am bucurat de prezența lui, plină de harul Duhului Sfânt. (...) Viața și rugăciunile Sfântului Sofian rămân o pildă vie, o chemare pentru fiecare credincios de a trăi cu credință, smerenie și iubire în Hristos', a spus episcopul, potrivit Agenției Basilica a Patriarhiei Române, la Slujba Privegherii care a avut loc luni seara.

El a amintit că părintele Sofian a făcut parte dintre mărturisitorii din temnițele comuniste, cei care au 'înțeles în sensul cel mai desăvârșit ce înseamnă libertatea lăuntrică'.

'Dumnezeu a rânduit ca Sfinții Închisorilor, care L-au cunoscut nemijlocit pe Hristos în condițiile dramatice de recluziune, care au dobândit practica rugăciunii neîncetate sau rugăciunii inimii, care au înțeles în sensul cel mai desăvârșit ce înseamnă libertatea lăuntrică, acești oameni ne-au fost dăruiți nouă, de Dumnezeu, în libertate și au devenit adevărate lumini, luceferi, pentru poporul credincios, în această perioadă întunecată pentru viața duhovnicească, pentru viața Bisericii', a menționat ierarhul.

PS Varlaam a evidențiat, totodată, că icoanele zugrăvite de Sfântul Sofian reprezintă o mărturie asupra credinței sale.

'Cu o dragoste neclintită față de Biserică, Sfântul Cuvios Sofian a dăruit tot ce a avut mai bun, cuvântul blând al duhovnicului, rugăciunea statornică a monahului și darul său artistic, așezat în slujba lui Dumnezeu. (...) Multe dintre icoanele și bisericile pe care le-a împodobit cu mâinile sale rămân până astăzi o mărturie tăcută a credinței sale. Mai mult decât atât, el a știut să zugrăvească în inimile multor oameni chipul Mântuitorului Hristos, ajutându-i să devină fii și fiice ai/ale lui Dumnezeu', a spus episcopul vicar.

***
Marți dimineața, după citirea Acatistului Sf. Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim (8:00), va urma Sfânta Liturghie, urmată de proclamarea canonizării Cuviosului (9:00) și Slujba Privegherii închinată Sf. Cuv. Sofian și Sf. Ier. Dionisie Erhan (17:00).

Cu trei zile înainte, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, BOR, Daniel, a sfințit racla care va adăposti cinstitele moaște ale Cuviosului. Slujba a fost săvârșită în Paraclisul istoric 'Sfântul Mare Mucenic Gheorghe' al Reședinței Patriarhale.

Racla a fost confecționată, în perioada 2023 - 2025, la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea, fiind împodobită cu icoane ale sfântului, cu numeroase scene din viața sa și cu ornamente aurite.

***
Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim s-a născut la 7 octombrie 1912, în localitatea Cuconeștii Vechi, județul Bălți.

A intrat în mănăstire la Schitul Rughi din Soroca, în toamna anului 1926. A urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrua-Soroca, între anii 1928 și 1932.

A fost tuns în monahism la 25 decembrie 1937, iar la 6 august 1939 a fost hirotonit ierodiacon în catedrala din orașul Bălți. În 1940, a absolvit Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.

Înzestrat cu darul picturii, Părintele Sofian a urmat Academia de Arte Frumoase din București (1940 - 1945). În perioada 1942 - 1946, a făcut și Facultatea de Teologie din București.

În 1945 a fost hirotonit ieromonah pe seama Mănăstirii Antim din București. A fost unul dintre participanții cei mai cunoscuți la întâlnirile cultural-duhovnicești ale mișcării 'Rugul Aprins' de la Mănăstirea Antim, grupare care a cuprins vârfuri ale clerului ortodox și ale intelectualității creștine laice între anii 1945 - 1950.

În perioada 1950 - 1958, a fost numit stareț la Mănăstirea Antim, apoi la Plumbuita. A pictat mai multe biserici și a fost câțiva ani profesor la Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamț.

A fost condamnat la muncă silnică în 1958 pentru activitatea desfășurată în cadrul 'Rugului Aprins'. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere. A rămas în Mănăstirea Antim până la sfârșitul vieții pământești, slujind cu multă blândețe și dăruire ca duhovnic și având sute de ucenici, motiv pentru care a fost numit 'Duhovnicul Bucureștilor'.

A trecut la Domnul în ziua de 14 septembrie 2002, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat în anul 2024 cu data de prăznuire în 16 septembrie, alături de alți 15 mărturisitori din secolul trecut. Proclamarea generală a canonizării celor 16 sfinți a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală din București cu ocazia aniversării a 100 de ani de patriarhat românesc.

Cuviosul Sofian de la Antim este primul sfânt ortodox canonizat care a trăit în secolul al XXI-lea. AGERPRES/(AS - redactori: Daniel Popescu/Documentare, editor: Claudia Stănescu, editor online: Adrian Dădârlat)