Calendarului sfinților rugători ai Banatului i s-a alăturat, în anul 2024, care a precedat împlinirea Centenarului Patriarhiei Române, Sfântul Cuvios Calistrat de la Vasiova și Timișeni-Șag, ale cărui moaște au fost aduse, vineri, la Mănăstirea Timișeni-Șag, cu prilejul hramului sfântului lăcaș (Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul), pentru ca mii de pelerini să li se poată închina.

Joi seara a avut loc vecernia cu litia și privegherea toată noaptea, iar vineri au fost aduse moaștele Sfântului Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova. Au urmat liturghia arhierească și prezentarea Tomosului de canonizare și a icoanei Sfântului Cuvios Calistrat.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Calistrat Bobu, născut la Burdujeni (Suceava), în anul 1900, cu metania din Mănăstirea Sihăstria, a fost trimis în anul 1942 ca preot misionar în Banat, unde a întemeiat Mănăstirea Timișeni și a înnoit viața monastică de la Mănăstirile Săraca, Partoș și Vasiova. A trecut la cele veșnice pe 10 mai 1975, în ziua de Paști, și a fost înmormântat în spatele altarului bisericii de la Vasiova.

Sfântul Cuvios Calistrat a fost canonizat anul trecut, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, fiind înscris în calendar cu data de pomenire în 10 mai.

'Unul dintre monahii care au venit din pravoslavnica Moldovă și care au slujit foarte mulți ani pe Antimisul Banatului a fost și Sfântul Cuvios Calistrat care a viețuit în cele patru mănăstiri ale Mitropoliei Banatului. Dintre toți (monahii, n.r.) știuți și mai puțin știuți, el a viețuit cel mai mult, în vremuri foarte grele pentru biserica noastră, în timpul regimului comunist, ateu, total potrivnic credinței, bisericii, tradiției noastre ziditoare creștinești. El a viețuit în Banat între anii 1943 - 1975. Timp de 33 de ani, părintele Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării și credincioșii din Banat. Pentru smerenia și blândețea inimii lui, a primit de la Dumnezeu darul vindecării și al izgonirii duhurilor necurate dintre oameni. El a fost trimis în Banat în anul 1943, ca preot misionar, când România era deja implicată activ în cel de-Al Doilea Război Mondial, într-o perioadă nesigură, în care oamenii erau speriați, mulți dintre ei fiind afectați de moartea rudelor de pe front sau de alte lipsuri provocate de război. Părintele Calistrat avea să-i întărească în credință și în nădejde pe credincioșii bănățeni atât de greu încercați', a relatat, pentru AGERPRES, părintele vicar eparhial al Arhiepiscopiei Timișoara, preot Ionel Popescu.

În anul 1945, cu binecuvântarea Episcopului Vasile Lăzărescu al Timișoarei, părintele Calistrat Bobu a reușit să pună bazele unei noi așezări monahale la Schitul de maici Timișeni-Șag, care aparținea de Mănăstirea Partoș. Atunci a fost hirotesit duhovnic, spre a putea spovedi maicile mănăstirii și credincioșii din zonă. Pentru activitatea sa duhovnicească deosebită, la 15 iunie 1948, Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului îl hirotesea protosinghel, prin aceasta recunoscându-i-se contribuția pe care a avut-o la organizarea vieții monahale din Arhiepiscopia Timișoarei, potrivit părintelui Ionel Popescu.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

După desființarea Episcopiei Caransebeșului, în anul 1949, și alipirea ei la Arhiepiscopia Timișoarei, protosinghelul Calistrat Bobu a fost transferat (la 26 mai 1949), la Mănăstirea Sfântul Ilie de la Izvor - Bocșa Vasiova.

Spre sfârșitul vieții, Calistrat Bobu a fost bolnav și la insistențele obștii a fost internat în spital, operat, rănile de la picioare i s-au mai închis, dar a avut o criză de inimă.

'În același timp a avut și o oarecare descoperire, pe care n-a arătat-o celorlalți, dar a cerut să fie dus îndată la mănăstire, spunând că are o presimțire și că dacă se va face bine, va veni înapoi. Pe 10 mai 1975, în sâmbăta Săptămânii Luminate, părintele a fost adus cu ambulanța la Mănăstirea Vasiova de doctorul care îl îngrijea. Acesta din urmă, profund marcat de cuvintele și viața părintelui pe care îl cunoscuse în spital, se hotărâse să se facă monah. Dobândise o foarte mare evlavie față de părintele și mai târziu avea să spună: 'Am îngrijit un sfânt'. (...). Revenit în chilia sa, părintele Calistrat a chemat preotul slujitor să-i facă o dezlegare. Când acesta a venit și a început să-i citească o rugăciune pentru sănătate, părintele Calistrat l-a întrerupt, zicând: 'Nu, citește dezlegarea!'. Și în timp ce preotul citea, părintele Calistrat s-a așezat cu fața spre răsărit, a răsuflat de trei ori și s-a stins ușor ca o lumânare, trecând din praznic în praznic. (...). Protosinghelul Calistrat Bobu nu a făcut parte din nicio mișcare sau grupare politică. El și-a închinat întreaga viață slujirii lui Dumnezeu și oamenilor. Părintele Calistrat a fost un monah de vocație care și-a împlinit atât menirea monahală, cât și cea misionară. Pentru activitatea sa pastorală desfășurată pe meleagurile Banatului, la 15 iunie 1948, a fost ridicat în rang, de către Mitropolitul Vasile Lăzărescu al Banatului, la treapta de protosinghel, astfel fiindu-i recunoscută lucrarea sa duhovnicească de revigorare a vieții monahale din Banat și de întărire în credință a ortodocșilor bănățeni', arată preotul Ionel Popescu.

Foto: (c) Otilia Halunga/AGERPRES

Timp de 33 de ani, părintele Calistrat a fost o făclie mereu aprinsă pentru călugării și credincioșii din Banat, un adevărat păstor, duhovnic și părinte pentru toți. AGERPRES/(AS - redactor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)