Aproximativ 53.000 de persoane stau la un rând de câţiva kilometri, duminică seara, aşteptând să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi racla cu moaştele Sf. Pantelimon, adusă de la Muntele Athos, acesta din urmă fiind considerat a fi unul dintre cei mai importanţi sfinţi vindecători.

Conform estimărilor, de marţi, 8 octombrie, când a început pelerinajul de Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi până în seara zilei de 13 octombrie, peste 163.000 pelerini au trecut pe la baldachinul special amenajat în Curtea Mitropolitană.

Cei mai mulţi dintre pelerinii care stau acum la rând, care se întinde pe aproximativ şase kilometri, au venit din cursul zilei de sâmbătă. Atât pe parcursul zilei, dar mai ales în cursul nopţii, pelerinii care stau la rând primesc din partea voluntarilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei ceai şi cafea caldă, precum şi câte un pachet cu mâncare.

Anual, în preajma datei de 14 octombrie, când creştinii ortodocşi sărbătoresc Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, municipiul Iaşi se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.

Cuvioasa Parascheva, cunoscută îndeosebi de bisericile ortodoxe greacă, română, bulgară, rusă şi sârbă, s-a născut în Tracia răsăriteană, astăzi Boiados, nu departe de Constantinopol, pe la începutul secolului al XI-lea. Ea a murit la vârsta de 27 de ani. Moaştele acesteia au fost dăruite în 1641 domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. În acelaşi an, moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, fiind aşezate în Biserica 'Sfinţii Trei Ierarhi', aflată în prezent sub patronaj UNESCO, care a fost gândită pentru a deveni chivot al Sfintei Parascheva. Acolo au stat până în decembrie 1888, când au scăpat ca prin minune dintr-un incendiu, fiind transferate mai târziu în noua Catedrală Mitropolitană din Iaşi, unde se află şi în prezent.

Cunoscută, conform tradiţiilor populare, şi ca Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a oamenilor sărmani.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Luni, 14 octombrie, ziua de prăznuire a Hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9,30, pe un podium amplasat la limita cu Pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, în dreptul Altarului Catedralei Mitropolitane.

Slujba liturgică va fi oficiată de mai mulţi ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi din alte Biserici Ortodoxe Surori, răspunsurile liturgice fiind oferite anul acesta de Corul Operei Naţionale Române din Iaşi.

Autorităţile estimează că până pe 15 octombrie, când se încheie pelerinajul, peste 300.000 de credincioşi vor veni la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi pentru a participa la slujbele religioase şi alte activităţi desfăşurate în spaţiul public prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, perioada de afluenţă maximă a pelerinilor fiind 13-14 octombrie. AGERPRES / (AS - autor: Daniela Malache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)