Creştinii ortodocşi încep, luni, Postul Paştelui sau Postul Mare.

Postul Paştelui reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.

În contexul Anului omagial 2024 al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înţeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti, precum şi de îngrijire a celor aflaţi în suferinţă, arată Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.

Potrivit sursei citate, aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.

Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. De asemenea, postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.

Prin întărirea vieţii spirituale şi intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească şi introspecţie, apropiindu-l pe om de Dumnezeu şi facilitează lucrarea Harului.

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paştelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morţilor, în primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor "Moşilor", recomandându-se intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuţi la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Paşti se fac în Joia Pătimirilor, atunci când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Tradiţia actuală a Bisericii precizează că în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

* în primele două zile - luni şi marţi din prima săptămână - se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau pentru cei mai slabi ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă;
* în primele trei zile - luni, marţi şi miercuri - şi ultimele două zile - vineri şi sâmbătă - din Săptămâna Patimilor, la fel;
* miercuri în Săptămâna Patimilor se ajunează până seara, după oficierea Liturghiei Darurilor înainte sfinţite, când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn;
* în tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

La praznicul Bunei Vestiri şi în Duminica Floriilor se dezleagă la peşte.

În acest an, Postul Paştelui la creştinii romano-catolici a început pe 14 februarie, în timp ce creştinii ortodocşi încep Postul Paştelui, luni, 18 martie.

Paştele Catolic va fi sărbătorit în 2024 pe 31 martie, iar Paştele Ortodox pe 5 mai.

Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.

Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie.

Cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Paştele, comemorează Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, după răstignirea Sa din Vinerea Mare. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dădârlat)