Împlinirea a 170 de ani de la ridicarea Bisericii Române Unite de la demnitatea de Episcopie la cea de Mitropolie, printr-o bulă promulgată în 26 noiembrie 1853 de către Papa Pius al IX-lea, a fost marcată luni la Blaj printr-o conferinţă la care au fost prezenţi toţi episcopii greco-catolici şi Cardinalul Lucian Mureşan.

"Evocarea înaintaşilor care au trudit la propăşirea spirituală a neamului şi a bisericii reprezintă o datorie sufletească, la a cărei îndeplinire ne îndeamnă conştiinţa şi cuvintele Sfintei Scripturi. (...). Privind retrospectiv la împrejurările istorice ale epocii, descoperim modul în care providenţa lui Dumnezeu a lucrat prin clerici şi laici, prin autorităţi bisericeşti şi de stat, în vederea înfăptuirii unui proiect care le oferea greco-catolicilor români o conducere unitară şi o deplină autonomie în raport cu ierarhia romano-catolică din Ungaria. Se împlinea astfel vechea dorinţă a românilor uniţi de a avea propria organizare bisericească", a spus, în cuvântul său, Cardinalul Lucian.

El a explicat că prin Bula "Ecclesiam Christi", prin care Biserica Greco-Catolică era ridicată la demnitatea de Mitropolie, din punct de vedere ecleziastic aceasta era subordonată direct Sfântului Scaun, fiind exclusă orice altă dependenţă jurisdicţională.

"Dacă facem un bilanţ al activităţii Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş din 1853 până în 2005, când Biserica Română Unită cu Roma a fost ridicată la statutul de episcopie majoră, putem constata că şi-a atins menirea dedicată de suveranul pontif", a apreciat Cardinalul Lucian.

Înaltul ierarh a subliniat că statutul canonic de mitropolie a creat cadrul potrivit pentru păstrarea şi afirmarea identităţii catolice răsăritene şi româneşti. "Biserica greco-catolică a demonstrat cu prisosinţă că poţi să fii un bun catolic şi în acelaşi timp un bun român".

Potrivit acestuia, întemeierea mitropoliei a impulsionat activitatea pastorală a Bisericii greco-catolice şi a condus la o adevărată înflorire a instituţiilor sale de învăţământ şi a aşezămintelor culturale.

Cardinalul Lucian a făcut o scurtă evocare şi a "mitropoliţilor vrednici, care şi-au îndeplinit misiunea arhierească cu dăruire totală şi cu sfinţenie", începând cu Alexandru Şterca-Şuluţiu şi până la Alexandru Todea.

În cadrul conferinţei "170 de ani de existenţă a Mitropoliei de Alba Iulia şi Făgăraş", găzduită de sediul Curiei Arhiepiscopiei Majore şi moderată de către purtătorul de cuvânt al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Barta, au vorbit despre "Mitropolia de dinainte de Mitropolie" şi "Mitropolia Română Unită. Desăvârşirea unui proiect" decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj Napoca, Ovidiu Ghitta, şi conf. dr. Ana Victoria Sima, de la aceeaşi facultate.

Marţi dimineaţa, episcopii vor oficia Sf. Liturghie la Capela Arhiereilor din Blaj, unde este înmormântat Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit, împreună cu alţi nouă arhierei.

În data de 26 noiembrie 1853, Papa Pius al IX-lea a promulgat Bula "Ecclesiam Christi", prin care Biserica Greco-Catolică era ridicată la demnitatea de Mitropolie. Astfel, Episcopia de Alba Iulia şi Făgăraş devenea Arhiepiscopie şi primea, ca Episcopii sufragane, atât Eparhia de Oradea Mare, cât şi nou înfiinţatele Eparhii de Lugoj şi de Gherla. Începând de la această dată, din punct de vedere ecleziastic, Mitropolia de Alba Iulia şi Făgăraş era subordonată direct Sfântului Scaun Apostolic al Romei. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Antonia Niţă, editor online: Andreea Preda)