Pelerinajul nu este timp pierdut şi osteneală zadarnică, ci maturizează şi îndeamnă la a da sens vieţii, le-a transmis, vineri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, miilor de pelerini, preoţi şi diaconi participanţi la slujba oficiată la Altarul Mare de Vară al Catedralei Patriarhale, la sărbătoarea Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Înaltul ierarh a săvârşit slujba împreună cu Mitropolitul elen al Veriei, Naousei şi Kampaniei, Pantelimon, şi Mitropolitul bulgar de Ruse, Naum, alături de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, preoţi şi diaconi.

"Pelerinajul nu este timp pierdut şi osteneală zadarnică. Pelerinajul este un mare câştig duhovnicesc. El ne reaminteşte că suntem pelerini pe pământ şi că ne îndreptăm spre cetatea netrecătoare, spre cetatea noastră definitivă. (...) Pelerinajul ne maturizează, ne îndeamnă să dăm sens vieţii noastre, să umplem viaţa de prezenţa smerită şi milostivă a lui Hristos. Pelerinajul este un act de credinţă, de speranţă şi de iubire, dar şi un moment de recunoştinţă adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite. Pelerinajul este şi un act de pocăinţă pentru păcate şi cererea iertării, este un prilej de a cere sfinţilor să ne ajute să-l iubim pe Dumnezeu cum l-au iubit ei", a spus Patriarhul Daniel.

El a subliniat că hramul unui locaş de cult poate fi un eveniment de întărire a credinţei, de împrospătare a rugăciunii, de cunoaştere a altor persoane decât cele întâlnite zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde provine fiecare.

Potrivit Patriarhului Daniel, în minunile pe care Cuviosul Dimitrie cel Nou le-a săvârşit "se manifestă, nu o putere orgolioasă, ci o iubire smerită şi milostivă". "Aceasta este iubirea lui Hristos şi iubirea sfinţilor, ea nu este o iubire arogantă şi posesivă, ci smerită şi milostivă", a evidenţiat înaltul ierarh ortodox.

PF Daniel a adăugat că, atunci când credincioşii cinstesc sfinte moaşte, nu cinstesc oase, cum afirmă unele persoane "nepregătite", "neinformate" sau "rău intenţionate", ci "se întâlnesc cu persoana sfântului".

"Când cinstim sfintele icoane, nu cinstim lemnul, ci persoana care este reprezentată", a spus Preafericitul Părinte, accentuând că "pelerinii simt prezenţa harului Duhului Sfânt lucrător în sfinţi şi se bucură, iar cei care n-au credinţă şi nici simţire duhovnicească se tulbură".

Totodată, Patriarhul a completat că Sfântul Cuvios Dimitrie "a ajutat foarte mult poporul dreptcredincios din Bucureşti, mai ales în timpul stăpânirii comuniste", menţionând că, "în 1989, Patriarhia a fost obligată să mute racla pentru că a fost organizată o şedinţă a Marii Adunări Naţionale (actuala clădire a Palatului Patriarhiei - n.r.) tocmai în data de 27 octombrie".

"Înţeleptul Patriarh Teoctist a mutat racla sfântului nu departe de catedrală, în Biserica Sf. Nicolae - Vlădica. Şi aşa credincioşii au mers şi s-au închinat acolo de sărbătoarea sfântului. Dar, în acelaşi an, spre Crăciun, regimul comunist a căzut. (...) Deci sfinţii au modul lor de a corecta greşelile oamenilor şi această atitudine ostilă faţă de Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou pe care a avut-o regimul comunist s-a transformat într-o încurajare misionară a Bisericii. De aceea, putem spune, împreună cu psalmistul: 'Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi!'", a mai arătat PF Daniel.

În acest context, Patriarhul a menţionat trecerea în proprietatea BOR a Palatului Patriarhiei şi înfiinţarea Centrului de presă Basilica.

Înaltul ierarh a mulţumit pelerinilor pentru "multa răbdare" manifestată la pelerinaj.

"Vă felicităm pe toţi, iubiţi credincioşi pelerini, pentru evlavie şi multa răbdare pe care le-aţi arătat şi ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu şi tuturor sfinţilor să vă răsplătească râvna şi osteneala cu darurile Sale duhovniceşti şi mântuitoare", a încheiat Patriarhul Daniel.

În cuvântul său, Mitropolitul Pantelimon şi-a exprimat admiraţia pentru evlavia cu care mii de oameni au luat parte la Sfintele Liturghii şi au venit să se închine la Sfintele Moaşte.

***
Evenimentele organizate cu prilejul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au început sâmbăta trecută, urmând să se încheie duminică. Alături de moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, în acest an sunt cinstite şi o parte din moaştele Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, împreună cu cea mai veche icoană a Sfintei Fecioare, Icoana Maicii Domnului Panaghia Soumela, aduse din Grecia de la Mitropolia de Veria.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, peste 80.000 de pelerini s-au închinat până vineri la Sfintele Moaşte, care vor fi reaşezate, duminică, în Catedrala Patriarhală, după după închinarea ultimului pelerin.

***
Sfântul Cuvios Dimitrie s-a născut în perioada împăraţilor româno-bulgari Petru şi Ioniţă Asan (secolele XII - XIII), la câţiva kilometri de oraşul Rusciuc, într-un sat locuit de vlahi, Basarabov, pe valea râului Lomul, din părinţi ortodocşi. El s-a călugărit la o mănăstire de pe valea Lomului, nu departe de Basarabov.

În timpul războiului ruso-turc din Balcani (1769 - 1774), generalul rus Petru Salticov a ridicat sfintele moaşte să le ducă în Rusia. Dar, la stăruinţa unui bun creştin român, Hagi Dimitrie, moaştele Sfântului Dimitrie au fost dăruite Ţării Româneşti şi aşezate cu mare cinste în Catedrala mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774, unde se află şi astăzi.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către Mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Ada Vîlceanu)