Mii de credincioşi sunt aşteptaţi să participe vineri, 15 septembrie, la hramul de sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, Ocrotitorul Banatului, al Catedralei Mitropolitane din Timişoara, pelerinii începând să vină din toate colţurile ţării încă de miercuri, din ajunul Sfintei Cruci, care precede marea sărbătoare creştină a Banatului.

Fie că sunt bolnavi sau vin să se roage pentru apropiaţi suferinzi, cu toţii trec pe sub racla cu moaştele sfântului Iosif cel Nou de la Partoş, aşteptând tămăduirea.

"Prea mult se înmulţise răutatea în lume şi eram pe punctul de a transforma planeta aceasta în cel mai mare cimitir din Univers. Oamenii mureau, puneau punct vieţii date de Dumnezeu (înainte de Hristos, n.r.). Pe mormânt puneau câteva fărâme de pământ, semn că până aici a fost. Jertfa Mântuitorului Hristos pe cruce avea să le dea oamenilor veşnicia (...) Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş, a fost încă din timpul vieţii un sfânt. În urmă cu 367 de ani şi o lună, a fost chemat la Domnul, de Adormirea Maicii Domnului. Sufletul a plecat la Dumnezeu în cer, iar trupul ne-a rămas nouă, spre mângâiere şi alinare, în Banat. Prin Sfântul Iosif se realizează o punte între cer şi Banat", a declarat mitropolitul Ioan al Banatului, pentru AGERPRES.

Protopopul Timişoarei, Zaharia Pereş, spune că hramul dedicat praznicului Sfântului pare să fi devenit cel dintâi în sufletele credincioşilor, întrucât primesc aici mângâiere şi vindecare.

"Cel dintâi este hramul istoric al Catedralei noastre de Sfinţii Trei Mari Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan Gură de Aur. Al doilea hram s-a rânduit mai târziu, în momentul în care Sfântul Iosif cel Nou de la Partoş este adus de la Mănăstirea Partoş la Timişoara. După canonizarea din 28 februarie 1950, sfântul deja era în drum spre Timişoara, iar apoi s-a adăugat şi al doilea hram, care, din fericire pentru noi, se pare că a devenit primul hram, pentru că oameni din toată zona Banatului vin în număr foarte mare în această zi aici", explică părintele Zaharia Pereş.

Preotul protopop a punctat câteva date din viaţa sfântului prăznuit, care s-a născut în părţile Dalmaţiei, iar la 12 ani a rămas orfan, fiind doar în grija mamei care s-a mutat în Macedonia, "unde a învăţat în şcoala Ohridei, cetate despre care se spune că avea 365 de altare". La 20 de ani, a plecat la Muntele Athos, de unde va veni la Timişoara, traversând Dunărea pe la Bela Palanca. Acolo face o minune cu trecerea cailor pe ponton, iar când ajunge în localitatea Jamu Mare, paşa Ismail trimite o ceată de călăreţi în urma sfântului pe care-l roagă să treacă prin faţa casei sale, întrucât cea dintâi cadână a lui, care era creştină şi fiică a cneazului din Vărădia, nu putea să nască. După ce sfântul a trecut cu caleaşca prin faţa casei, cadâna a născut un băieţel. Paşa va cădea într-o bătălie, iar cadâna şi fiul născut ajung la tatăl cneaz de Vărădia. Copilul va fi botezat la creştinism, se va numi Gherasim şi va deveni primul episcop de Caransebeş.

Ajuns la Timişoara, sfântul Iosif a făcut multe minuni, de la intrarea în oraş până la retragerea la mănăstirea de la Partoş, una dintre ele fiind stingerea flăcărilor unui mare incendiu care a cuprins oraşul. Sfântul se roagă puternic, iar după trei zile de rugăciuni în chilie a venit ploaia care a stins focul. Când a ieşit din rugăciune, pe mâna stângă avea întipărit semnul crucii, care strălucea ca aurul, semn cu care a şi murit.

"Mergând pe străzile oraşului, vindecă ologi în numele Mântuitorului şi peste 1.000 de oameni l-au însoţit până la mănăstirea Partoş, unde s-a retras. Pe 15 august 1656 a plecat la Domnul, iar pentru o oră, toate clopotele au tras singure", povesteşte, pentru AGERPRES, părintele Zaharia Pereş.

Despre sfântul Iosif cel Nou de la Partoş şi moştenirea sa duhovnicească în părţile Banatului, Varlaam Almăjanu (fost stareţ al mănăstirii Partoş, răpus de COVID în anul 2020), spunea că "a dăruit toate roadele şi darurile anilor îndelungaţi de nevoinţă în Muntele Athos Bisericii bănăţene şi credincioşilor săi, pe care i-a asumat şi păstorit cu o dragoste cu adevărat evanghelică, până la ultima sa suflare de viaţă şi pe care acum îi ocroteşte din ceruri, liturgisind pentru ei în faţa Scaunului dumnezeirii".

Procesiunea cu sfintele moaşte va avea loc de la ora 21,00, urmată de priveghere (utrenie şi liturghie), iar duminică, la ora 19,00, va fi reaşezată racla. AGERPRES / (AS - autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă, editor online: Adrian Dădârlat)