Mai multe grupuri de pelerini au început să sosească la Miercurea-Ciuc pentru marea procesiune de Rusaliile Catolice de la Şumuleu-Ciuc, care va avea loc sâmbătă şi care este considerată cea mai mare de acest fel din Europa Centrală şi de Est.

Un grup de 900 de pelerini din Ungaria au sosit în noaptea de joi spre vineri la Miercurea-Ciuc, cu un tren special, pus la dispoziţie de căile ferate maghiare, care a plecat joi dimineaţă de la Budapesta, iar un alt tren cu aproximativ 400 de persoane va porni, vineri seara, spre Miercurea-Ciuc, tot din capitala Ungariei.

Străzile din Miercurea-Ciuc, dar şi drumurile de acces spre oraş sunt aglomerate de câteva zile, mulţi pelerini venind deja la rude şi prieteni, pentru a participa la procesiunea de sâmbătă.

Foarte mulţi pelerini se îndreaptă pe jos spre Şumuleu Ciuc, pe ruta de pelerinaj Via Maria, dedicat Fecioarei Maria, care porneşte din localitatea Mariazell, din Austria, un important loc de pelerinaj din această ţară, acest drum spiritual trasând o cruce pe harta Europei Centrale, în fapt o reţea de trasee de pelerinaj, care are ca finalitate marea procesiune de Rusaliile Catolice din Harghita.

De asemenea, aproximativ 300 de pelerini călare au pornit spre Miercurea-Ciuc din mai multe zone ale Transilvaniei, aceştia urmând să ajungă vineri seara în şaua dintre Şumuleul Mare şi Şumuleul Mic, acolo unde va avea loc, sâmbătă, liturghia solemnă de Rusalii.

Acestora li s-a alăturat şi secretarul de stat pentru politici naţionale din Guvernul Ungariei, Potápi Árpád János, care aduce cu el, la Şumuleu Ciuc, aşa cum a făcut şi în ultimii doi ani, panglici cu rugăciunile către Fecioara Maria ale celor care, din diferite motive, nu au putut veni la pelerinaj.

Alţi aproximativ 200 de pelerini din Joseni au pornit pe jos spre locul pelerinajului şi refac, simbolic, drumul făcut de strămoşii lor, în urmă cu peste 450 ani, când au venit în zonă să apere credinţa catolică.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduard Novak, a anunţat că porneşte din Bucureşti spre locul pelerinajului de la Şumuleu Ciuc cu bicicleta, pe pagina sa de Facebook anunţând că îşi doreşte să facă acest pelerinaj pe bicicletă "pentru viitorul sportului românesc şi pentru sportivii paralimpici".

Printre pelerini se va număra, sâmbătă, şi preşedinta Ungariei, Novak Katalin, care va ajunge în zonă cel mai probabil vineri seara, dar şi fostul preşedinte al Ungariei, Ader Janos, care participă în fiecare an la eveniment.

Pentru buna desfăşurare a pelerinajului au fost mobilizaţi sute de jandarmi, poliţişti şi pompieri, care vor acţiona pentru desfăşurarea în siguranţă a procesiunii, la care participă, în fiecare an, un număr mare de persoane.

La fel ca în fiecare an, Primăria Miercurea-Ciuc a impus restricţii de circulaţie pe mai multe străzi din oraş şi a indicat locurile de parcare a autovehiculelor. În cursul serii de vineri, circulaţia autovehiculelor pe străzile aflate în apropierea locului de desfăşurare a procesiunii va fi interzisă, fiind permis doar accesul autospecialelor de intervenţie.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a făcut un apel, în această săptămână, ca pelerinii să aibă grijă unii de alţii, ţinând cont că, potrivit estimărilor organizatorilor se aşteaptă la procesiune aproximativ 300.000 de persoane.

Marele eveniment va începe vineri seara, la ora 18,00, când se va oficia o liturghie de deschidere a pelerinajului în biserica franciscană, toată noaptea pelerinii fiind aşteptaţi să se roage în lăcaşul de cult, iar o altă slujbă va fi oficiată sâmbătă dimineaţa, de la ora 07,30.

Alaiul festiv, având în frunte Laborumul, steagul Sfânt al Şumuleului, va porni sâmbătă, la ora 10,30 din faţa Bazilicii şi va parcurge traseul obişnuit până la altarul în aer liber, aflat pe şaua Şumuleul Mare şi Şumuleu Mic, acolo de unde va fi oficiată liturghia festivă de Rusalii.

Slujba va fi oficiată de monseniorul dr. Gergely Kovács, arhiepiscop al arhidiecezei romano-catolice de Alba Iulia, iar predica va fi rostită de părintele Urban Eric, provincialul franciscanilor din Ardeal, a anunţat rectorul bisericii franciscane din Şumuleu Ciuc, părintele Timár Sándor Asztrik.

Motto-ul din acest an al pelerinajului a fost ales dintr-o rugăciune a Sfântului Francisc de Assisi, în contextul în care se împlinesc 800 ani de la înfiinţarea Ordinului Franciscan şi este: "Te salut, Stăpână, Sfânta Regină, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Marie, care eşti Fecioară devenită Biserică".

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc are o istorie de peste 450 de ani, în centrul său fiind statuia făcătoare de minuni a Fecioarei Maria, aflată în biserica franciscană.

Legenda spune că, în anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, ar fi încercat să le impună unitarianismul credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin şi oamenii spun că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reuşit să se opună şi să îşi păstreze credinţa strămoşească.

De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de limbă maghiară, vin în pelerinaj la Biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc, care adăposteşte statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului.

Cunoscută şi ca "Femeia îmbrăcată în soare" sau "Madona care plânge", statuia o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele.

În mâna dreaptă a Fecioarei Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate.

Literatura de specialitate datează statuia la începutul secolului al XVI-lea şi precizează că, în anul 1798, Batthyány Ignác, episcop de Alba Iulia, a declarat-o făcătoare de minuni şi i-a dat titlul de Maică ajutătoare.

Sanctuarul marian de la Şumuleu Ciuc a fost vizitat, pe 1 iunie 2019, de Papa Francisc, în timpul vizitei sale apostolice în România.

Suveranul Pontif a oficiat atunci o slujbă închinată Fecioarei Maria şi a oferit un trandafir de aur Sanctuarului marian, aşa cum face când merge în locurile de pelerinaj dedicate Maicii Domnului. AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ştefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Simona Aruştei)