Izvorul bucuriei şi al păcii în viaţa creştinului este legătura lui cu Hristos cel Răstignit şi Înviat, de aceea în ziua de Paşti nu trebuie să fim întristaţi, ci să ne bucurăm, a afirmat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învăţătură rostit la Slujba Învierii de la Catedrala Patriarhală.

"Această sărbătoare a Sfintelor Paşti este, aşa cum o numea părintele Dumitru Stăniloae, 'sărbătoarea luminii şi a bucuriei'. El spune că Paştele reprezintă 'o explozie de bucurie care perpetuează explozia de bucurie a ucenicilor care au văzut pe Domnul înviat din morţi'. Deci, bucuria că moartea a fost biruită este bucuria cea mai mare a credinţei, care copleşeşte toate bucuriile trecătoare din viaţa omului pe pământ şi este bucuria care alină toate durerile vieţii de pe pământ. De aceea, în ziua de Paşti nu trebuie să fim întristaţi, ci să ne bucurăm", a spus PF Daniel, la slujba oficiată împreună cu Episcopul vicarul patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului, Timotei Prahoveanul.

Întâistătătorul BOR a arătat, însă, că în Cântările de Paşti se spune că "bucuria, înainte de a fi o stare a sufletului, este o persoană veşnică, este Domnul Iisus Hristos".

"Cântările ortodoxe de Paşte ne spun că bucuria aceasta veşnică, inaugurată prin Învierea lui Hristos, este însuşi Domnul Iisus Hristos, numit bucuria veşnică. (...) Bucuria, înainte de a fi o stare a sufletului, este o persoană veşnică, este Domnul Iisus Hristos. De aceea, Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe filipeni zicând 'Bucuraţi-vă! Şi iarăşi zic bucuraţi-vă pururea întru Domnul'. Izvorul bucuriei şi al păcii în viaţa creştinului este legătura lui cu Hristos cel Răstignit şi Înviat. De aceea, când nu mai avem bucurie în suflet trebuie să alergăm la Hristos. Rugăciunea şi împărtăşirea cu Sfintele Taine devin izvor de bucurie din bucuria lui Hristos, bucuria cea veşnică", a încheiat Patriarhul Daniel.

***

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere". Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte, pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Doi ani la rând, în 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.

Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la data de 20 aprilie. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Adrian Dãdârlat)