Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat joi că Săptămâna Sfintelor Pătimiri reprezintă o "împreună pătimire cu Hristos", prin care înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor, înaltul ierarh ortodox evidenţiind că în Sfânta şi Mare Joi prăznuim "iubirea smerită şi îndelung răbdarea" Mântuitorului Iisus Hristos.

Întâistătătorul BOR a oficiat în Joia Mare Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, împreună cu episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieşteanul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului Timotei Prahoveanul.

"Astăzi Biserica Noastră prăznuieşte Sfânta şi Marea Joi. În această zi, spune Sinaxarul acestei zile, facem pomenirea a patru evenimente, şi anume: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, Cina cea de Taină, sau încredinţarea Sfintelor Taine, rugăciunea din Ghetsimani, cea cea mai presus de fire, şi vânzarea sau trădarea lui Iuda. (...) Această înşiruire de evenimente sfinte şi lucrări mari în viaţa Mântuitorului ne arată că, de fapt, noi prăznuim iubirea smerită şi îndelung răbdarea Mântuitorului Iisus Hristos. (...) Această Sfântă şi Mare Săptămână a Sfintelor Pătimiri este o împreună pătimire cu Hristos, ca împreună cu El să înviem din moartea păcatului şi din întunericul greutăţilor şi încercărilor şi aşa putem cânta în Noaptea de Paşte 'Ieri m-am îngropat cu Tine Hristoase Dumnezeule, astăzi împreună cu Tine înviez din morţi", a spus Patriarhul la finalul slujbei.

Patriarhul Daniel a evidenţiat că la Cina cea de Taină Mântuitorul Iisus Hristos "a înlocuit Paştile Vechi cu Paştile Noi".

"Paştile Vechi, iudaice, sărbătoreau ieşirea Poporului ales, condus de Moise, din Egipt şi trecerea prin Marea Roşie. Paştile Noi înseamnă trecerea lui Hristos prin sângele crucii, sau jertfa crucii şi eliberarea nu din robia Egiptului, ci din robia păcatului, a iadului şi a morţii, prin Înviere. De aceea, Sfântul Apostol Pavel numeşte pe Hristos Paştele Nostru. (...) Ceea ce instituie Iisus este o realitate cu totul nouă. Nici un evreu când a serbat Paştele nu a spus că pâinea este trupul său şi vinul este sângele său. Aici vedeam că Mântuitorul Iisus Hristos, spre sfârşitul Paştilor iudaice instituie Paştile Noi, sau Noul Paşte, care este El Însuşi. Paşte, în limba ebraică, înseamnă trecere. Prin el se face trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. De aceea, Hristos este Paştele Nostru: El ne trece din lumea aceasta, în care viaţa este amestecată cu suferinţa, la o viaţă nouă, la viaţă fără de moarte şi fără suferinţă", a explicat Patriarhul Daniel.

Patriarhul a mai arătat că Sfânta şi Marea Joi este "o zi a Sfintei Euharistii, dar şi o zi în care se sfinţeşte Marele Mir, pentru că Hristos este Marele Mir", fiind "unsul lui Dumnezeu".

La Proscomidie (prima parte a Sfintei Liturghii) a fost scos un Sfânt Agneţ special (pecetea pe care preotul o scoate cu copia din cea dintâi prescură folosită la Proscomidie, în care se disting mai bine literele sigiliului: Is. Hs. Ni. Ka., şi o aşează apoi pe Sfântul Disc, după care, prin sfinţire, se va preface în Sfântul Trup al Domnului, cel jertfit pe Cruce) care a fost sfinţit la Sfânta Liturghie, apoi uscat şi sfărâmat a treia zi de Paşti.

Miridele rezultate (părticele mărunte de pâine, scoase de către preot din celelalte prescuri folosite la Proscomidie şi aşezate pe disc, alături de Sfântul Agneţ), sunt folosite ca Împărtăşanie pentru bolnavi, copii şi în situaţii speciale.

Această Sfântă Împărtăşanie este păstrată în Chivotul din Sfântul Altar, pe Sfânta Masă.

Biserica Ortodoxă a crezut totdeauna că, din pâinile aşezate pe Sfântul Disc, numai Agneţul se preface în timpul epiclezei (rugăciune sacerdotală ce urmează după cuvintele de instituire a euharistiei, rostită de către preot, invocând trimiterea Duhului Sfânt peste darurile de pâine şi vin în vederea prefacerii lor în adevăratul trup şi sânge al Mântuitorului), în Trupul Mântuitorului, iar miridele doar se împărtăşesc de sfinţenia pe care o primesc de la Sfântul Agneţ, lângă care sunt aşezate.

La denia din seara zilei de Joia Mare se vor citi cele Douăsprezece Evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Domnului nostru Iisus Hristos. Este o seară de sfântă priveghere, de rugăciune, de simţire, împreună cu Mântuitorul, a înfricoşătoarelor Sale patimi, pe care le-a răbdat pentru mântuirea noastră.

***

În Joia Mare, în toate Bisericile Ortodoxe este oficiată Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

***

Slujbele din Săptămâna Sfintelor Pătimiri se vor desfăşura, în zilele următoare, la Catedrala Patriarhală, după următorul program:

* Slujba Vecerniei din Sfânta şi Marea Vineri (14 aprilie) cu scoaterea Sfântului Epitaf (8,00 - 11,00) va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale;

- în intervalul orar 11,30 - 16,50, credincioşii vor avea posibilitatea să se închine şi să treacă pe sub Sfântul Epitaf în Catedrala Patriarhală;

- între orele 17,00 - 20,30 va fi săvârşită Denia Prohodului Domnului şi va avea loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu Sfântul Epitaf.

*** Sfânta şi Marea Sâmbătă (15 aprilie):

* între orele 8,00 - 12,30, se vor oficia Slujba Ceasurilor, Obedniţa şi Vecernia unite cu Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;

* în intervalul orar 13,00 - 19,00, Catedrala Patriarhală va fi închisă pentru pregătirea slujbei de Înviere.

*** Învierea Domnului - Sfintele Paşti (16 aprilie):

* la ora 00,00, Sfânta Lumină va fi oferită de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ierarhilor, preoţilor şi diaconilor prezenţi în pridvorul din faţa Reşedinţei Patriarhale. Apoi, aceştia vor oferi Sfânta Lumină credincioşilor pe culoarele special amenajate;

* Slujba Învierii va fi săvârşită în exteriorul Catedralei Patriarhale, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată ulterior în interiorul acesteia. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)