Capricioasele zile ale Babelor de la începutul lunii lui Mărţişor se încheie pe 9 martie, când sunt alungate de Moşii care aduc vremea bună şi primăvara, prima dintre aceste date fiind dedicată şi celor 40 de Sfinţi Mucenici din Sevastia.

Supliciul la care au fost supuşi cei 40 de soldaţi romani mărturisitori creştini din Legiunea a XII-a, în anul 320, în timpul împăratului prigonitor al creştinătăţii Licinius, a rămas în tradiţia populară ca fiind ziua în care femeile fac mucenici din aluat fiert, îndulcit în sirop de zahăr sau miere şi presăraţi cu nucă.

"În fiecare dată de 9 martie sunt prăznuiţi cei 40 de mucenici din Sevastia Armeniei. Aceştia erau un grup de soldaţi creştini care au primit cununa muceniciei în vremea împăratului Licinius, prigonitor al creştinilor. Sfârşitul lor a fost tragic, fiind lăsaţi într-un lac în care să îngheţe, dar memoria lor a rămas vie în întreaga creştinătate. Semnificaţia jertfei lor rămâne un act fundamentat pe jertfa Lui Hristos pentru omorârea morţii. Astăzi, creştinii sunt chemaţi în acelaşi mod să-şi dedice viaţa lui Hristos într-o manieră nonviolentă. Putem vorbi despre mucenicia albă, un mod de mărturisire a Lui Hristos cât se poate de natural, fiind viaţa în lumea aceasta zidită de Dumnezeu, căutând ca fiecare clipă a vieţii să fie transfigurată de lucrarea harului divin care ne susţine biologic, dar şi transcedental, ceresc", a declarat pentru AGERPRES arhimandrit Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timişoarei.

Potrivit părintelui exarh Simeon, în ziua celor 40 de Mucenici, femeile obişnuiesc să facă forme din aluat, asemănătoare cifrei 8, care stilizează trupul uman. Aluatul se fierbe în apă cu zahăr, care sugerează lacul îngheţat în care au fost aruncaţi soldaţii creştini mărturisitori, şi sunt pudraţi cu nucă.

"Mucenicii sunt făcuţi din aluat şi au forma cifrei 8, care este cifra echilibrului divin. Ziua a opta semnifică ziua Învierii, a veşniciei şi a vieţii fără de sfârşit", a explicat părintele arhimandrit Simeon. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)