Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a transmis luni, la începutul Postului Mare, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

Patriarhul României a oficiat luni seară slujba Pavecerniţei Mari cu prima parte din Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul la Paraclisul "Sf. M. Mc. Gheorghe" din Reşedinţa Patriarhală. La finalul slujbei, Înaltul ierarh ortodox a vorbit despre pocăinţă, tema centrală a Postului Mare, precum şi despre cântările deosebite ale acestei perioade, precizează Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

"Postul ca asceză, ca exerciţiu de prioritate dată vieţii duhovniceşti faţă de orice altă activitate, este o şcoală a libertăţii de a alege, a libertăţii de a arăta iubire faţă Dăruitor mai mult decât faţă de darurile Lui materiale. Postul este o stare de jertfă sau o ofrandă de sine, în care postitorul, în mod smerit şi discret, arată iubire faţă de Dumnezeu ca recunoştinţă pentru darul vieţii şi ca dorinţă pentru sfinţirea sufletului şi a trupului. Acesta este înţelesul profund al postului", a spus Patriarhul.

Întâistătătorul BOR a arătat că "în această perioadă totul se schimbă în biserica - lăcaş de închinare", conţinutul slujbelor fiind "îndemn la pocăinţă".

"Şi veşmintele sunt de culoare cernită, în afară de sâmbătă şi duminică. Rugăciunile din biserică sunt însoţite de metanii mari, când omul ajunge cu fruntea la pământ şi metanii mici sau închinăciuni - când ajunge cu vârful degetelor la pământ. Acestea sunt semne ale participării trupului la pocăinţă. (...) Această recunoaştere a căderii în păcate şi dorinţă de ridicare sau îndreptare, dorinţă de înviere a sufletului din moartea pricinuită de păcat se exprimă vizibil şi întreaga Biserică, cler şi popor, se află patruzeci de zile şi apoi şi mai intens în Săptămâna Sfintelor Pătimiri în stare de pocăinţă şi de pregătire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti", a adăugat PF Daniel.

Patriarhul BOR a îndemnat ca pocăinţa să fie unită cu rugăciunea şi cu postul.

"În perioada Postului Sfintelor Paşti, tema centrală este pocăinţa. Dar pentru ca pocăinţa să fie înnoitoare a vieţii duhovniceşti, ea trebuie permanent unită cu rugăciunea şi cu postul", a transmis Patriarhul.

Preafericirea Sa a amintit că în Biserica primelor veacuri, perioada de patruzeci de zile a Postului Mare era o perioadă de pregătire a catehumenilor, a candidaţilor la Botez şi a explicat că deşi mai târziu Botezul a început să fie acordat mai mult copiilor decât adulţilor, perioada aceasta de pregătire şi de pocăinţă a continuat şi a fost accentuată în viaţa liturgică a Bisericii ca o înnoire a Botezului, ca Botez al pocăinţei sau al lacrimilor.

Patriarhul Daniel a mai precizat că tema centrală a Postului - pocăinţa - este ilustrată cu prisosinţă în cântările numite şi "triode" (cu trei strofe) de la care vine numele perioadei liturgice, precum şi al cărţii de cult specifice ei, Triodul, aceste cântări fiind adunate în colecţie de către Sfântul Teodor Studitul.

Postul Mare, cea mai importantă perioadă de pregătire pentru Învierea Domnului, a început luni. Postul Păresimilor, aşa cum mai este cunoscut, este cel mai lung dintre cele patru posturi mari din Biserica Ortodoxă. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niţă, editor online: Ady Ivaşcu)