Mitropolia Olteniei anunţă că va realiza o lucrare monumentală pe care o va aşeza pe locul în care Sfântul Calinic a oprit urcarea femeilor la Mănăstirea Frăsinei, considerată Athosul românesc.

Monumentul va fi amplasat lângă altarul bisericii de jos construită, potrivit Mitropoliei Olteniei, în perioada comunistă, "din neascultare şi încălcarea blestemului Sfântului Calinic".

"Această lucrare de dimensiune monumentală va fi executată şi aşezată în locul în care Sfântul Ierarh Calinic a oprit intrarea părţii femeieşti pentru a nu fi sminteală vieţuitorilor Sf Mănăstiri Frăsinei. Astfel, liniştea care se va coborî asupra acestei Sfinte Ctitorii va repune în rânduiala Mănăstirii Frăsinei dorinţa Sfântului Ierarh Calinic de a avea această ţară o adevărată lavră monastică athonită în care ascultarea, sărăcia şi castitatea (voturile monahale) să dăinuiască în trupurile şi sufletele celor care au fost chemaţi să aleagă în această viaţă pământească iubirea în Hristos, Mântuitorul nostru Cel viu şi veşnic!", a transmis Mitropolia Olteniei.

Potrivit sursei citate, mitropolitul Irineu al Olteniei, arhiepiscop al Craiovei, a fost prezent, în urmă cu o săptămână, în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic.

Foto: (c)  LIVIU POPESCU / AGERPRES FOTO

"În acest sens, a fost elaborat un document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici. În baza 'Legământului' statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit să se respecte vechile rânduieli athonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii. Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât 'piatra de legământ cu blestem' a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată 'în condiţii de constrângere comunist-atee', ' blestemul' (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinţii şi fraţii din mănăstire să nu coboare şi să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme", a anunţat Mitropolia Olteniei.

Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire şi o lămurire canonică a "Legământului" Sfântului Ierarh Calinic, "întărit din dragoste şi grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume".

"Pentru mângâierea duhovnicească a femeilor binecredincioase, legate sufleteşte de părinţii duhovnici ai Sfintei Mănăstiri, Consiliul Duhovnicesc a hotărât ca duhovnicii obştii monahale din Frăsinei (arhim Ioanichie Popescu, arhim Ioachim Popa, ierom Ilarion Dulca şi ierom Victorin Şerban) să meargă o dată pe lună la Sfânta Mănăstire Bistriţa Vâlceană, pentru a săvârşi acolo Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfântului Maslu, precum şi rugăciuni de dezlegare", a spus mitropolitul Olteniei.

Potrivit unor surse bisericeşti, arhimandritul Efrem, stareţul Mănăstirii Vatoped din Sfântul Munte Athos, le-a transmis monahilor de la Mănăstirea Frăsinei, prin arhim Ioanichie, fostul stareţ al mănăstirii, "să păstreze rânduiala aşa cum a pus-o mitropolitul Olteniei".

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a transmis, în urmă cu o săptămână, că Mitropolia Olteniei a luat "o decizie bună", pentru menţinerea ordinii interioare a Mănăstirii Frăsinei din Vâlcea, prin interzicerea participării monahilor la slujbele de la biserica din apropiere, dar a criticat limbajul "excesiv arhaic", "ermetic", "sever şi anacronic" din mesajul Mitropoliei şi a subliniat că "blestemul" nu face parte din poruncile şi sfaturile evanghelice.

Reacţia lui Bănescu a venit după ce, într-un document semnat de Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi de stareţul Mănăstirii Frăsinei din judeţul Vâlcea, apărut în spaţiul public, au fost interzise slujbele într-o biserică din apropierea mănăstirii, lăcaş de cult care ar fi fost ridicat pe locul 'blestemat' de Sfântul Ierarh Calinic.

"Decizia este, în esenţă, aceea ca monahii mănăstiri Frăsinei să slujească exclusiv în biserica mănăstirii, nu şi la biserica situată la câţiva km de aceasta. Dincolo de limbajul excesiv arhaic, ermetic pentru înţelegerea omului de azi, este vorba de o decizie menită să sporească gradul de rigoare şi ascultare duhovnicească ale celor ce au optat pentru o viaţă ascetică bazată pe cele trei voturi (angajamente) monahale: ascultare, castitate şi sărăcie benevolă. Condiţii cu raţiuni adânci asumate de oricine alege liber să devină monah", a arătat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

Bănescu a adăugat faptul că 'raţiunea adâncă a monahismului este separarea de tumultul lumii, nu afundarea în el, găsirea liniştii necesare rugăciunii, lupta mai intensă cu ispitele şi trăirea mai riguroasă a poruncilor şi sfaturilor evanghelice'. El a mai criticat referirile la 'blestem', chiar dacă este vorba de respectarea unei hotărâri luate de un sfânt ierarh.AGERPRES / (AS - autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)