Strada Mitropoliei din centrul istoric al Sibiului este un loc deosebit, fiind printre puţinele străzi din ţară şi nu numai pe care se află biserici de la culte diferite - cea a ortodocşilor, cea reformată şi cele ale evanghelicilor, practic românii, ungurii şi saşii au cele mai reprezentative biserici pe o stradă, fără să fi avut niciodată vreun conflict între ei.

Iar marţi seara, tot centrul municipiului Sibiu a fost dominat de procesiunea a zeci de preoţi şi militari, care au scos din Catedrala Mitropolitană de pe această stradă moaştele Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, ocrotitor al Ardealului, sărbătorit miercuri alături de Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României.

Foto: (c) Isabela Paulescu/AGERPRES

"Suntem la începutul unei prăznuiri deosebite pentru noi, pentru întreaga ţară, în plus pentru ţara Ardealului. De 11 ani, cel care a fost mitropolit al Transilvaniei, cel care a reînfiinţat mitropolia Transilvaniei cel care s-a preocupat tocmai de emanciparea spirituală, intelectuală şi socială a naţiunii române din Transilvania, sfântul Andrei ne ocroteşte şi pe noi. Ceea ce a făcut pe vremea sa, face şi acum cu noi. (...) Vrem ca bucuria aceasta să nu o păstrăm numai noi", a spus, la slujba de marţi seara, actualul mitropolit al Ardealului, Laurenţiu Streza.

El este cel care are meritul demersului de a fi declarat sfânt Andrei Şaguna, ale cărui moaşte sunt depus pentru închinare la Catedrala Mitropolitană de la Sibiu.

Şaguna este un nume important pentru tot ceea ce înseamnă credinţă şi patriotism în Ardeal.

"După ce Transilvania a intrat în componenţa Imperiului habsburgic în 1688, noile autorităţi au desfiinţat Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei cu sediul la Alba Iulia, ca urmare a aderării fostului mitropolit Atanasie Anghel la unirea cu Biserica Romei. Pentru noua Biserică unită s-a creat o episcopie, iniţial cu sediul la Alba Iulia, mutat apoi la Făgăraş şi apoi la Blaj, unde a rămas până astăzi. Clerul şi credincioşii ortodocşi au rămas fără un ierarh până în anul 1761, când autorităţile habsburgice, în urma numeroaselor proteste şi chiar răscoale, au acceptat reactivarea vechiului scaun ierarhic de la Alba Iulia, dar numai la rangul de episcopie, cu sediul la Sibiu. Între ierarhii de aici notăm pe Vasile Moga (1811-1845) şi pe Andrei Şaguna (1846-1873). Cel din urmă, după demersuri care au durat 15 ani, a reuşit să reînfiinţeze vechea Mitropolie a Transilvaniei, în decembrie 1864, tot cu sediul la Sibiu", arată site-ul oficial al Mitropoliei Ardealului.

Foto: (c) Isabela Paulescu/AGERPRES

Potrivit sursei citate, arhiepiscopul şi mitropolitul Andrei Şaguna este cel care a organizat noua mitropolie prin Statutul Organic din 1868, prin revenirea la vechiul principiu canonic ortodox, de implicare a laicilor în viaţa şi misiunea Bisericii. El a creat o adevărată şcoală teologică sibiană prin reorganizarea vechiului Institut Teologic-Pedagogic de aici (existent din 1786), cu două secţii, cu profesori bine pregătiţi formaţi în medii universitare europene; a întemeiat şi o tipografie în 1850, în care au apărut peste 200 de lucrări, inclusiv ziarul "Telegraful Român", cu apariţie neîntreruptă din 1853, până astăzi.

Mitropolitul Andrei Şaguna este adevăratul reorganizator al învăţământului românesc din Transilvania, ocrotit de Biserică prin cele aproximativ 800 de şcoli primare, existente numai în Arhiepiscopia Sibiului, prin Gimnaziul cu opt clase care-i poartă numele din Braşov, şi Gimnaziul "Avram Iancu" din Brad, judeţul Hunedoara. De asemenea, s-a implicat şi în viaţa naţional-politică a românilor, fiind considerat "diplomatul revoluţiei din 1848-1849", iar mai târziu, ca membru în Dieta Transilvaniei, în Senatul imperial din Viena şi în Casa magnaţilor din Budapesta, apără peste tot drepturile românilor.

Marţi seara, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu şi-au dat întâlnire zeci de preoţi din judeţele Sibiu şi Braşov, sute de credincioşi şi studenţi militari de la academia din oraş şi patru jandarmi care au constituit Garda de Onoare, care poate fi văzută doar pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională. După ce s-a terminat slujba de marţi seara, oficiată de soborul de preoţi, racla cu moaştele lui Andrei Şaguna a fost scoasă din Catedrala Mitropolitană şi dusă prin centrul istoric al Sibiului, trecând şi pe lângă Târgul de Crăciun, unde, în semn de respect pentru procesiunea religioasă, pentru câteva minute a fost oprită muzica de petrecere.

"Nu intrăm în centrul oraşului ca să tulburăm ceva sau pe cineva, ci doar să ne manifestăm bucuria aceasta pe care vrem să o dăm tuturor. E o bucurie lăuntrică, nu este o bucurie culinară, nici o bucurie de aceasta, de spectacol. Este o manifestare firească a credinţei noastre ortodoxe. Dumnezeu să ne ajute şi să ne binecuvânteze şi cei doi sfinţi ocrotitori să stea alături de noi", a explicat mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, înainte să se plece de la Catedrala Mitropolitană, cu racla cu moaşte.

Înainte de moarte, Andrei Şaguna i-a mărturisit ucenicului său că îşi doreşte să fie pace între români şi aceştia să se ajute unii pe alţii, lucruri actuale şi astăzi, a relatat actualul mitropolit de la Sibiu.

"Mereu ne amintim de acele cuvinte de stabilitate ale sfântului Andrei, care sunt atât de actuale şi acum şi vor fi mereu pentru că în lume necazuri vor fi continuu, liniştea va fi perturbată mereu, datorită păcatelor noastre. Înainte de a pleca din lumea aceasta, i-a spus ucenicului său care a devenit apoi episcop de Caransebeş, i-a zis: 'fiţi pe pace!' Este primul îndemn. Al doilea: 'aveţi-vă bine!' Şi ca o concluzie: 'nu vă sfădiţi!'", a spus Laurenţiu Streza, în timpul slujbei.

Foto: (c) Isabela Paulescu/AGERPRES

Mitropolitul Laurenţiu Streza a făcut un apel la pace, la pacea dintre noi, dar mai ales la cea cu noi înşine în aceste timpuri în care este război în Ucraina.

"Când începem slujbele noastre, prima formulă este adresată lui Dumnezeu, pentru a coborî din cer, pacea. Cu pace Domnului să ne rugăm. Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre, Domnului să ne rugăm. Pentru pace în toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor noastre biserici. Pacea cu Dumnezeu, pacea cu semenul şi mai ales pacea cu noi înşine. Dacă stăm într-o stare de pace este doar începutul. Trebuie să stăm în relaţii unii cu alţii. Aveţi-vă bine! În momentul în care noi avem prietenii, adică ne simţim cu toţii dintr-o singură familie, facem cel de al doilea pas în apropierea noastră de Dumnezeu şi apoi, ca acţiune directă, nu numai ca să fim cu toţii uniţi în pace, ci şi să încercăm să transpunem bucuria aceasta, relaţia aceasta a păcii prin 'aveţi-vă bine', adică fiţi unul lângă altul într-o prietenie sfântă şi binecuvântată", a explicat mitropolitul Laurenţiu Streza.

Timp de câteva zeci de minute, militari, jandarmi în ţinută de sărbătoare, preoţi, studenţi de la Facultatea de Teologie din Sibiu, dar şi sute de creştini au însoţit racla şi icoana cu Andrei Şaguna, în procesiunea din centrul Sibiului. Mulţi dintre localnicii şi turiştii aflaţi la terase şi în Târgul de Crăciun, s-au înghesuit să surprindă momentul cu telefoanele mobile, majoritatea şi-au făcut semnul crucii şi şi-au amintit poate că sărbătoarea Crăciunului nu este doar despre cadouri, este despre naşterea pruncului Iisus. Pe traseu s-au interpretat de către preoţi, studenţi teologi şi credincioşi, cântece patriotice, ca un preambul la ziua de 1 Decembrie.

La finalul ceremoniei dedicate sfântului Andrei apostolul şi celui care a făcut tot să ocrotească Ardealul şi pe ardeleni, mitropolitul Laurenţiu Streza a mai transmis un mesaj de pe scările Catedralei Mitropolitane, înconjurat de sute de oameni: "Practic ne respectăm pe noi înşine şi mai ales, avem o şansă pe viitor. Sărbătoarea noastră este ajunul sărbătorii naţionale. O sărbătoare care ne pregăteşte pentru cea a unităţii noastre naţionale, sărbătoare care e la fel de sfântă ca şi sărbătoarea Andrei apostolul şi Andrei mitropolitul Transilvaniei. Putem spune de acum anticipat: La mulţi ani, credincioşilor români din România şi de pretutindeni! La mulţi ani, România! La mulţi ani, tuturor cu mulţumiri alese!". AGERPRES / (A, AS - autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)