Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, a afirmat joi, la Sfânta Liturghie din ziua Praznicului Naşterii Maicii Domnului, că familia de astăzi trece prin mari încercări şi a îndemnat la urmarea exemplului "dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana" de către familiile care îşi doresc copii.

"Familia de astăzi trece prin mari încercări nu doar prin numărul redus de copii, care este, în primul rând, un mare păcat. Când cineva nu aduce pe lume un prunc sau mai mulţi îşi agoniseşte păcat şi blestem înaintea lui Dumnezeu. Dacă ascultăm sau urmărim statisticile din ultima perioadă, observăm rezultate tulburătoare şi anume sate întregi depopulate, familii care nu mai au copii sau care au îmbătrânit, şcoli care s-au închis. Şi în locul şcolilor care funcţionau într-un cătun cu 50 sau 80 de familii, astăzi, de multe ori, nu mai funcţionează şcoli nici măcar la nivelul unei comune sau dacă funcţionează sunt clase comasate, elevi care au diferite vârste, dar în mod excepţional învaţă împreună pentru a nu se desfiinţa o şcoală", a spus PS Timotei, la Catedrala Patriarhală.

Episcopul a arătat că exemplul "dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana" constituie adevăratul model spre care ar trebui să privească familiile.

"Ce se va întâmpla mai târziu cu familiile noastre? Cine ne va mai pomeni? Cine va duce mai departe credinţa şi tradiţia unui popor şi a pământului românesc? Sunt acestea câteva întrebări în faţa acestui exemplu pe care ni-l oferă drepţii şi dumnezeieştii părinţi Ioachim şi Ana. Ei nu s-au rugat o zi, un ceas pentru a avea un prunc. S-au rugat vreme de 50 de ani şi cu toate acestea nu şi-au pierdut nădejdea că măcar târziu, la bătrâneţe, vor putea avea un prunc. De aceea, binecuvântarea lui Dumnezeu a fost atât de mare, iar rodul atâtor rugăciuni a adus asupra familiei lor darul lui Dumnezeu, pentru că din Fecioara Maria s-a născut Mântuitorul Lumii. Exemplul dumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana constituie adevăratul model spre care ar trebui să privească familiile tinere şi nu doar cele tinere din vremea noastră. (...) Sfinţii Ioachim şi Ana sunt mereu pomeniţi, tocmai pentru exemplul lor de nădejde neclintită şi de aşteptare îndelungată într-un răspuns venit de la Dumnezeu. Acesta este exemplul spre care trebuie să privim şi noi. Dacă nu am avut aceeaşi stăruinţă şi aceeaşi răbdare, va trebui să învăţăm mereu", a îndemnat ierarhul.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor a mai arătat că despre Maica Domnului s-au spus cele mai frumoase cuvinte.

"Pe Maica Luminii Biserica o cinsteşte cu cele mai frumoase cântări. Axioanele pe care le ascultăm la praznicele împărăteşti, dar şi axionul cunoscut într-o zi de duminică, toate cântările, acatistele, paraclisele vorbesc despre această evlavie îndreptată către Maica Domnului. Ea a fost numită Scară care uneşte cerul cu pământul, a fost numită Luceafărul de dimineaţă, care anunţă venirea Soarelui Hristos, ea este Stella Maris sau Steaua Mării, despre care atât de frumos ne vorbea unul dintre marii anahoreţi ai pustiului Palestinei din primele veacuri. Despre Maica Domnului s-au spus cele mai frumoase cuvinte începând cu Cartea Apocalipsei, în capitolul al XII-lea unde ni se vorbeşte despre Fecioara îmbrăcată în lumină, sau îmbrăcată cu soarele, iar acatistul care îi este închinat ne vorbeşte atât de frumos despre cea care a făcut să strălucească lumina şi bucuria, despre cea care a pierdut blestemul", a mai spus PS Timotei.

Credincioşii ortodocşi şi catolici prăznuiesc joi Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, aşa cum este numită în popor prima mare sărbătoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie.

Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana erau ironizaţi şi batjocoriţi de oameni, lipsa urmaşilor fiind considerată un blestem al lui Dumnezeu. Totuşi, ei nu s-au răzvrătit împotriva Domnului, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, ci s-au rugat în continuare, nădăjduind în bunătatea Sa.

Îngerul Gavriil i s-a arătat fiecăruia spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un "vas ales lui Dumnezeu" (Luca 1, 4-23).

Fecioara care L-a născut pe Mântuitorul Hristos, Maica Domnului, Împărăteasa tuturor sfinţilor, mijlocitoarea către Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor păcătoşi, cea pe care Biserica o numeşte mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, a fost concepută şi născută în chip firesc şi a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalţi oameni, povara păcatului strămoşesc.

Prin virtuţile şi sfinţenia vieţii ei, a biruit însă orice ispită, orice păcat, agonisind har şi rămânând fără pată, fără prihană, preacurată. Ca urmare a acestei biruinţe, Dumnezeu a ales-o şi s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu, să se poată întrupa din ea.

Potrivit tradiţiei, când Maria a împlinit trei ani, sfinţii Ioachim şi Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 15 ani.

Anul bisericesc începe şi se termină cu două mari sărbători (praznice împărăteşti) închinate Maicii Domnului: Naşterea - 8 septembrie şi Adormirea Maicii Domnului - 15 august. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu; Documentare, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ady Ivaşcu)