Credincioşii veniţi, sâmbătă, în număr foarte mare la pelerinajul de Rusaliile Catolice, de la Şumuleu Ciuc, s-au rugat pentru pace şi pentru binele lor şi al celor din jur, fiind pentru prima dată, în ultimii doi ani, când marele eveniment se desfăşoară fără restricţiile impuse de pandemie.

Încă de la primele ore ale dimineţii, credincioşii veniţi din ţară, dar şi din străinătate, majoritatea de limbă maghiară, s-au îndreptat spre altarul în aer liber, situat în şaua dintre muntele Şumuleu Mare şi Şumuleu Mic.

Unii dintre ei au parcurs pe jos distanţe impresionante, de sute de kilometri. Mai mulţi pelerini călare au avut de străbătut 1.300 kilometri, pornind din Mariazell, un important loc de pelerinaj din Austria, de unde începe Via Mariae, drumul spiritual care trasează o cruce pe harta Europei Centrale şi are ca finalitate marea procesiune de Rusaliile Catolice din Harghita.

Urcuşul spre locul procesiunii nu este unul foarte uşor, mai ales că a fost vreme călduroasă, dar toţi pelerinii spun că merg mai încet, se odihnesc des şi se roagă continuu pentru ca Maica Domnului să-i călăuzească şi să-i întărească.

La pelerinaj au venit familii întregi, cu copii foarte mici, unii purtaţi în braţe sau în cărucioare, dar şi persoane în vârstă, care fac de zeci de ani acest drum şi spun că vor continua să vină la pelerinaj atât timp cât vor putea.

Grupurile de pelerini au urcat muntele Şumuleu rugându-se sau cântând imnuri bisericeşti, unii dintre ei fiind îmbrăcaţi în port popular şi purtând steaguri ale Ungariei, steagul secuiesc sau pe cel arpadian.

Unii dintre pelerini se opresc preţ de câteva minute la catedrala franciscană de la Şumuleu Ciuc, pentru a se odihni şi pentru a se ruga la statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, iar alţii merg direct către altarul în aer liber unde se oficiază liturghia festivă.

La fel ca în fiecare an, mulţi credincioşi nu folosesc ruta obişnuită pentru a ajunge la altarul în aer liber, ci urcă spre locul slujbei pe un deal abrupt, denumit şi "Drumul Crucii", care porneşte la câteva sute de metri de catedrala franciscană şi pe care se află 14 cruci ce simbolizează locurile de oprire a lui Isus pe Golgota.

De asemenea, unii dintre ei s-au recules la patru vechi lăcaşe din zonă: Capela Salvator, Capela lui Iisus Suferind, Capela Sfântul Anton şi Capela Sfântul Ioan din Nepomuk.

"Trebuie să mergem la pelerinaj, pentru că e o tradiţie care nu se poate uita, chiar nici în pandemie şi nici cu forţa nu se poate şterge de pe harta lumii. (...) Mă rog pentru pacea şi liniştea lumii, pentru sănătatea tuturor oamenilor, incluzându-mă şi pe mine şi pe toţi cei dragi mie şi ca să pot muri cu conştiinţa împăcată că am rămas om şi nu am făcut rău nimănui", spune un pelerin de 82 de ani, din Miercurea-Ciuc.

Un alt bărbat din Odorheiu Secuiesc nu poate explica de ce în fiecare an simte nevoia să vină la pelerinaj, dar recunoaşte că este o bucurie pe care o trăieşte atunci când este împreună cu ceilalţi pelerini. Rugăciunile sale sunt "pentru pace, fericire şi bunăstarea poporului".

Nelipsit de la pelerinajul de Rusaliile Catolice este Balázs József, un pictor din Joseni, care are 68 de ani şi care mărturiseşte că la Şumuleu se simte cel mai bine şi îi mulţumeşte Maicii Domnului pentru toate darurile oferite.

Balázs József parcurge pe jos drumul către Şumuleu, din localitatea Joseni, situată la peste 50 kilometri, iar în anul 2020, când pelerinajul a fost anulat din cauza pandemiei, a venit singur la locul procesiunii pentru a aduce panglici cu rugăciunile celor care nu au putut ajunge.

De altfel, obiceiul panglicilor de rugăciune a rămas, chiar dacă nu mai există restricţii, lângă altarul de la Şumuleu fiind aduse, în acest fel, dorinţele către Maica Domnului ale pelerinilor care nu au putut veni.

Rugăciunile imprimate pe panglici conţin gânduri de sănătate, de întărire a credinţei, dar şi mesaje de dragoste către Fecioara Maria.

La pelerinaj a fost prezent un grup numeros de catolici maghiari din regiunea Transcarpatia, din Ucraina.

Motto-ul din acest an al pelerinajului este "Pace şi bine", care este şi motto-ul Ordinului Franciscanilor, organizator al evenimentului, pacea şi binele fiind daruri de care fiecare are nevoie, după o perioadă de pandemie şi în contextul războiului aflat în vecinătate.

În jurul prânzului, de la altarul în aer liber începe oficierea slujbei festive, nu înainte ca la locul pelerinajului să ajungă Laborumul, steagul sfânt al Şumuleului, purtat de mai mulţi tineri.

Slujba a fost oficiată de monseniorul Udvardy György, arhiepiscop mitropolit de Veszprem, Ungaria, acesta fiind şi singurul invitat al evenimentului.

Acesta le-a vorbit pelerinilor despre importanţa motto-ului "Pace şi bine" şi despre câtă nevoie este acum, în lume, de pace şi bunătate.

"Trebuie să luptăm pentru bunătate, pentru fapte bune. Trebuie să ştim să facem diferenţa între bine şi rău şi să avem curaj să luăm decizii, cunoscând diferenţa dintre bine şi rău. Orice fapta are consecinţe, iar cel care trăieşte fără reguli (...) aşa va şi termina. (...) Trebuie să vrem pace şi bine. Întorcându-ne acasă să fim oameni făcători de bine şi de pace, pentru ca lumea să nu rămână fără credinţă şi viitor", a spus monseniorul Udvardy György.

Evenimentul s-a încheiat, ca în fiecare an, cu intonarea imnului Ungariei şi al celui secuiesc.

La fel ca şi în anii precedenţi, printre pelerini s-a numărat şi fostul preşedinte al Ungariei, Ader Janos, alături de soţia sa, dar şi alţi oficiali de la Budapesta.

Pentru prima dată în ultimii ani, Primăria Miercurea-Ciuc a transmis presei o estimare a numărului de participanţi, susţinând că 345.000 de persoane au fost prezente în şaua dintre Şumuleu Mare şi Şumuleu Mic, "incluzând zonele dintre biserică şi dealul Şumuleu, respectiv marginea pădurii".

Pelerinajul de la Şumuleu Ciuc are o istorie de peste 450 de ani, în centrul său fiind statuia Fecioarei Maria, aflată în biserica franciscană de la poalele muntelui, care este considerată făcătoare de minuni, preoţii şi credincioşii fiind de părere că cel mai mare miracol al său este evenimentul care stă la originea pelerinajului.

În anul 1567, principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să le impună religia unitariană credincioşilor romano-catolici din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Caşin şi oamenii spun că doar cu ajutorul statuii făcătoare de minuni au reuşit să se opună şi să îşi păstreze credinţa strămoşescă. 

De atunci, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii din întreaga lume, majoritatea de limbă maghiară, vin în pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc.

Rectorul bisericii franciscane, părintele Guia Laurean Hugo, spune că un sanctuar precum cel de la Şumuleu Ciuc are vocaţia de a vindeca oamenii în primul rând din punct de vedere spiritual.

"E foarte important să ştim că sunt foarte multe minuni care se întâmplă în sufletul omului, nu într-un mod fizic, adică venim cu o boală fizică şi ne vindecăm, ci în inima, în sufletul omului. Adesea, am întâlnit faptul că e mult mai greu să purtăm o boală sufletească decât una trupească. Dacă sufletul nostru este bolnav, este îngreunat, adesea poate fi trupul sănătos, dar nu putem merge mai departe. Un sanctuar precum este şi acesta, de la Şumuleu Ciuc, are şi această vocaţie, de a vindeca oamenii în primul şi în primul rând din punct de vedere spiritual. Să-i întărească, să se poată întoarce acasă, în familiile lor şi să poată da mărturie de acel Dumnezeu care este viu şi trăieşte între noi prin Duhul Sfânt. Maica Fecioară Maria întotdeauna, când ne întâlnim cu ea, ea ni-l oferă pe pruncul său, Isus Hristos, Mântuitorul Lumii. Noi îl adorăm pe Dumnezeu, pe Maica Domnului o cinstim, pentru că prin ea îl întâlnim într-un mod foarte pur şi adevărat pe Domnul nostru, Isus Hristos", a arătat părintele Hugo.

Suveranul Pontif a oficiat atunci o slujbă închinată Fecioarei Maria şi a oferit un trandafir de aur sanctuarului marian, aşa cum face când merge la locurile de pelerinaj dedicate Maicii Domnului.

Obiectele pe care Papa Francisc le-a folosit în slujba pontificală oficiată la Şumuleu Ciuc, de la potir până la evangheliar şi veşminte, pot fi văzute într-o expoziţie deschisă în catedrala de la Şumuleu, la trei ani de la marele eveniment. AGERPRES/ (AS - autor: Gina Ştefan, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) GINA STEFAN/AGERPRES