Orice venire la biserică, orice participare la Sfânta Liturghie, orice ascultare a cuvintelor Sfintei Evanghelii reprezintă dorinţa de a ne înălţa către cele de sus, a afirmat, joi, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

"Sărbătoarea Înălţării Domnului ne îndeamnă şi pe noi la înălţarea din starea în care ne aflăm, adeseori stare îndepărtată de Dumnezeu. Orice venire la biserică, orice participare la Sfânta Liturghie, orice ascultare a cuvintelor Sfintei Evanghelii este, de fapt, dorinţa de a ne înălţa de la cele ale ţărânii, ale pământului către cele de sus. Iar dacă în general despărţirile sunt triste, mai ales despărţirile de oamenii pe care i-am iubit şi pe care îi conducem la mormânt, observăm că pot fi şi despărţiri pline de bucurie, cum a fost şi despărţirea ucenicilor de învăţătorul şi stăpânul lor, de Mântuitorul Hristos, care S-a Înălţat la Cer", a spus PS Timotei, în predica la Sfânta Liturghie din ziua Înălţării Domnului, oficiată în Catedrala Patriarhală.

Ierarhul a arătat că Sărbătoarea Înălţării Domnului ne cheamă să ne punem nădejdea în Mântuitorul Iisus Hristos.

"În chip tainic, Mântuitorul se arată multora din cei care îl caută. Chiar şi celor care îl prigonesc, măcar că unii dintre aceştia nu aud chemarea lui aşa cum a auzit-o Saul pe drumul Damascului ziua în amiaza mare. Sărbătoarea Înălţării Domnului ne cheamă şi pe noi să ne punem nădejdea că Mântuitorul care s-a înălţat de pe pământ la cer ne va înălţa şi pe noi împreună cu el, că acolo unde este stăpânul să fie şi ucenicii lui. Sărbătoarea Înălţării Domnului ne îndeamnă să ne depărtăm de cele ale lumii, care sunt, adeseori, atât de legate de fiecare dintre noi, să ne gândim şi să privim la El", a încheiat arhiepiscopul.

La finalul Sfintei Liturghii, va fi oficiată o slujbă de pomenire pentru eroii neamului.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, joi, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti), Înălţarea Domnului, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.

După Învierea Sa din morţi, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat de mai multe ori atât femeilor mironosiţe (femeile purtătoare de mir), cât şi ucenicilor Săi. Aşa s-au încredinţat aceştia că El este Fiul lui Dumnezeu cu adevărat şi că a trebuit să pătimească pentru mântuirea oamenilor.

La 40 de zile de la Învierea Sa i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania "(...) şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. Amin." (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi, pentru ca întreaga lume să cunoască faptul că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime - Rusalii, începând din secolul al IV-lea.

La Înălţarea Domnului, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)