Sfântul Constantin cel Mare i-a cinstit, preţuit şi ajutat în mod deosebit pe creştini, le-a spus marţi patriarhul Daniel credincioşilor prezenţi pe Dealul Mitropoliei la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei Patriarhale.

"Prin edictul de la Mediolanum sau Milano de astăzi, a dat libertate tuturor cetăţenilor să creadă după cum doreşte fiecare. Acest edict de toleranţă a însemnat însă, pentru creştini, încetarea persecuţiilor. Dar Sfântul Constantin nu doar a dat libertate religiosă tuturor cetăţenilor ci, în mod deosebit, i-a cinstit, preţuit şi ajutat pe creştini, fiind îndemnat de mama sa, Elena, care era creştină. Deci, Sfântul Constantin devine apostol între împăraţi. (...) Şi el este numit uneori episcopul dinafară, episcopus ad extra", a afirmat înaltul ierarh ortodox.

Patriarhul a evidenţiat că, pe lângă lucrarea liturgică, manifestată prin înlesnirea statornicirii dreptei credinţe şi a unităţii Bisericii în faţa ereziei preotului Arie din Alexandria, în cadrul sinodului de la Niceea, şi prin ctitorirea de biserici, Sfântul Constantin Cel Mare a dezvoltat şi lucrarea social filantropică.

"Sfântul Constantin cel Mare ajută Biserica în lucrarea sa misionară. Ajuta Biserica, pentru că Biserica, la rândul ei, ajuta pe săraci, pe orfani, pe bolnavi, pe bătrâni. Lucrarea aceasta filantropică sau caritabilă a Bisericii a început cu ajutor din partea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Pe lângă lucrarea liturgică, a fost dezvoltată şi lucrarea social filantropică. Dar, mai mult decât atât, la sfatul mamei sale, Constantin cel Mare a schimbat multe legi din imperiu, legi păgâne. A interzis tortura, a interzis răstignirea celor condamnaţi, a interzis zdrobirea picioarelor şi însemnarea corpului cu fierul roşu, pentru că el socotea că aceasta este o umilire a demnităţii umane. De asemenea, a întărit familia, a interzis adulterul şi avortul, uciderea copiilor prin avort. De pe timpul lui vedem legislaţie de inspiraţie creştină. Sfântul Constantin cel Mare a schimbat mentalitatea păgână şi a introdus o vedere creştină asupra vieţii particulare dar şi sociale", a arătat PF Daniel.

Patriarhul Daniel a amintit şi de "grija deosebită" a Sfântului Împărat Constantin Cel Mare pentru teritoriul ţării noastre.

"El s-a născut aproape de teritoriul României, în oraşul Naisus, care, astăzi, se numeşte Niş, în Serbia. Naisus făcea parte din Dacia Mediterranea, care avea în proximitate provincia Dacia Felix. În toată această regiune au locuit daco-romani. De aceea, până astăzi, românii din Valea Timocului sunt continuatori ai creştinilor din secolele IV, V şi VI. În secolul al VII-lea au venit sârbii, slavii de sud, iugoslavii şi aceştia s-au creştinat două secole mai târziu, în secolul al IX-lea, dar înaintea lor au fost creştinii daco-romani. Pe aceşti creştini daco-romani i-au ajutat Constantin cel Mare şi mama sa Elena. I-au ajutat pe creştinii din Dacia Mediterranea, dar mai ales pe cei din Dacia Felix, care, între timp, a fost ocupată, invadată de goţi, în secolul al IV-lea. (...) Constantin cel Mare a zidit biserici în Oltenia, a ajutat pe creştinii de acolo şi, în mod deosebit, reţinem că după cucerirea Daciei de către romani în 105 - 106 de către Traian (...) cel care a recucerit Dacia, după abandonarea ei de către împăratul Aurelian, după anul 270, a fost Sfântul Constantin cel Mare, care a recucerit teritoriul Daciei şi i-a ajutat pe creştini", a arătat Patriarhul.

De aceea, a adăugat Întâistătătorul BOR, în Oltenia se află foarte multe biserici, "vreo 70", închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

PF Daniel i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele de Constantin şi Elena, urându-le tuturor "multă sănătate, credinţă puternică şi ocrotire de la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena".

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Patriarhul Daniel în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membri ai Sfântului Sinod şi cu doi ierarhi invitaţi la ceremonie din Biserica Ortodoxă Bulgară: Mitropolitul Naum de Ruse şi Mitropolit Daniil de Vidin.

Sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale, de ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, a început duminică, la ora 7,00, când sfintele lor moaşte au fost scoase din Catedrala Patriarhală, alături de ale Sfântului Ierarh Nectarie şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou - Ocrotitorul Bucureştilor şi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea lăcaşului de cult.

Anul acesta s-au împlinit 364 de ani de la sfinţirea Bisericii Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena din Bucureşti, ctitoria domnitorului Constantin Şerban Basarab, actuala Catedrală Patriarhală.

Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai, sunt primii împăraţi creştini. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu Apostolii". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi: 

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 mai

SĂRBĂTORI: Sfinţii Mari Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena