Viaţa, sănătatea şi timpul vieţii noastre pământeşti sunt daruri primite de la Dumnezeu, care trebuie însă păstrate şi cultivate cu multă grijă, smerenie şi înţelepciune, a afirmat sâmbătă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la slujba Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, de binecuvântare a Noului An 2021, de la Catedrala Patriarhală.

"Viaţa, sănătatea şi timpul vieţii noastre pământeşti sunt daruri primite de la Dumnezeu, care trebuie însă păstrate şi cultivate cu multă grijă, smerenie şi înţelepciune, spre binele personal, al familiei şi al societăţii în care trăim. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2022 drept Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a credinciosului şi Anul comemorativ al sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ. Rugăciunea este temelia vieţii şi creşterii spirituale a omului. Este mântuitoare şi sfinţitoare, deoarece ne umple de prezenţa iubirii lui Dumnezeu cel milostiv, de harul Domnului Iisus Hristos, de dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi de împărtăşirea Sfântului Duh", a spus PF Daniel.

Întâistătătorul BOR a îndemnat la rugăciune pentru încetarea "grabnică" a pandemiei de COVID-19.

"Să ne rugăm mai mult lui Dumnezeu pentru încetarea grabnică a pandemiei actuale, spre a putea trăi şi lucra în mod firesc şi liber. Să avem deplină încredere în puterea rugăciunii şi multă responsabilitate pentru sănătatea proprie şi a semenilor noştri. Să ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze cununa anului în care am intrat şi să dăruiască poporului român din ţară, din vecinătatea graniţelor ei şi din diaspora română credinţă puternică, pace şi bucurie, îmbelşugarea roadelor pământului şi mult ajutor în toată fapta bună", a încheiat Patriarhul Daniel.

În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârşeşte o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică "Dumnezeu mântuieşte" şi în acatist este pronunţat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulţumire, două rugăciuni de intrare în noul an - una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea care va fi citită şi la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) şi alta din tradiţia greacă.

Sâmbătă, 1 ianuarie, se sărbătoreşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an: 1 şi 5 ianuarie, 20 şi 27 martie, 3, 10, 17, 28 şi 30 aprilie, 25 decembrie. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: George Onea, editor online: Gabriela Badea)