Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (Cultul Mozaic), Silviu Vexler, a declarat, joi, la Târgu Mureş, la sărbătorirea împlinirii a 120 de ani de la inaugurarea Sinagogii Mari din oraş, că înainte de Holocaust în România erau peste 2.000 de sinagogi, dintre care mai puţin de 100 au supravieţuit perioadei Holocaustului şi regimului comunist, iar din acestea mai sunt în picioare în jur de 80.

"După '89, ni s-a spus că viaţa religioasă evreiască din România nu mai are absolut niciun ţel şi că de fapt au rămas mult prea multe sinagogi şi am putea să le închidem sau să vindem sau să le transformăm în altceva, fiindcă nu mai avem nevoie de ele, nu le mai doreşte nimeni. (...) E un subiect care a revenit foarte des, acum eu o să insist asupra a ceea ce înseamnă cuvântul 'mult'. Înainte de Holocaust, în România erau peste 2.000 de sinagogi, au supravieţuit perioadei Holocaustului şi, ulterior, regimului comunist, mai puţin de 100, din care mai sunt în picioare în jur de 80. Şi, cu toate presiunile care s-au făcut pentru renunţarea la acest obiectiv, am considerat întotdeauna că fiecare sinagogă are un rol central în viaţa fiecărui evreu din România. Cu siguranţă nu toate sinagogile sunt atât de impresionante, atât de deosebite, cum este sinagoga din Târgu Mureş. Unele sunt simple, dar acestea, fiecare dintre ele, sunt cele care păstrează amintirea şi memoria, nu doar a comunităţilor evreieşti, ci a fiecărui evreu care i-a trecut pragul. (...) Aceasta ne-a motivat să începem şi să continuăm programul de restaurare a sinagogilor din România. Sunt un simbol al memoriei şi prezenţei evreilor din România, un simbol al celor care au trăit în acele locuri", a declarat Silviu Vexler.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Preşedinte Federaţiei Comunităţilor Evreieşti dn România (Cultul Mozaic) a arătat că în perioada pandemiei de COVID-19 oamenii au reînceput să îşi reia viaţa în comunitate şi să redescopere ce înseamnă viaţa de cult.

"Şi am văzut - cu atât mai mult în toată nebunia şi instabilitatea care a fost generată de perioada pandemiei, care pare că nu se mai termină - cât de important este să existe un loc în care evreii să se poată aduna şi în care să îşi trăiască viaţa. Mulţi au fost convinşi că început pandemia şi, gata, se poate lua o pauză, nu va mai dori nimeni să aibă o tangenţă. Ironia a fost - o ironie plăcută - că, din contra, am văzut la nivel naţional o dorinţă a oamenilor de a fi din nou alături de comunitate, de a fi în sinagogă şi de a redescoperi ce înseamnă viaţa de cult sau care este rolul comunităţii. Vă doresc în continuare să vă bucuraţi de această sinagogă, nu ca o clădire sau ca un imobil în sine, ci ca un simbol al vieţii evreieşti din Târgu Mureş şi ca un viitor al vieţii evreieşti din Târgu Mureş. (...) O sinagogă poate trăi cu adevărat când are în ea oameni", a declarat Silviu Vexler.
 

Foto: (c) Dorina MATIŞ / AGERPRES

Sinagoga Mare sau Templul Mare din Târgu Mureş a fost construită în perioada 1899-1900 în stil eclectic, pe baza proiectului arhitectului Jakob Gärtner, la iniţiativa comunităţii evreieşti "Status Quo". În anul 2020, evenimentul de împlinire a 120 de ani de la inaugurarea obiectivului nu a putut fi organizat din cauza restricţiilor sanitare. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

* La 120 de ani de la inaugurarea Sinagogii Mari din Târgu Mureş, viitorul comunităţii evreieşti este incert