Câteva sute de credincioşi au participat, miercuri, la hramul Mănăstirii Maglavit, de Naşterea Maicii Domnului şi la slujba Sfintei Liturghii săvârşită în altarul de vară din curtea mănăstirii.

În cuvântarea rostită la finalul slujbei, arhimandritul Vladimir Dărângă, fost stareţ al Mănăstirii Maglavit, a precizat că la Sinodul 3 de la Efes, din anul 431, s-a discutat dogma privind pururea fecioriei Maicii Domnului şi theotokia (maternitatea miraculoasă) Maicii Domnului, ''că Maica Domnului este theotokos, adică Născătoare de Dumnezeu, nu este antropothokos, adică nu este născătoare de om, ci născându-L pe Dumnezeu şi-a păstrat fecioria''.
 

"Această dogmă de la 431 este temelia credinţei noastre ortodoxe. (...) Alegerea Mariei dintre toate fecioarele pământului ca din ea să se nască Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, arată marea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru oameni. Şi cerul, şi universul şi chiar şi Dumnezeu a stat atunci (n.red.: când îngerul aştepta răspunsul Mariei) pentru o clipă în cumpănă: oare ce va zice fecioara? Pentru că aşa ne-a lăsat pe noi Dumnezeu, pe oameni, să avem liberul arbitru, să avem voinţă care nu poate fi înrobită de nimeni şi de nimic. Nici Dumnezeu nu poate interveni asupra voinţei noastre, atât de mult respectă Dumnezeu această creaţie minunată a lui care este omul. Şi fecioara putea să spună 'nu' şi alta era soarta omenirii. Şi atunci şi Dumnezeu pentru o clipă a stat în aşteptare", a afirmat arhimandritul Vladimir Dărângă.

Fostul stareţ al Mănăstirii Maglavit a mai spus că ţara noastră a fost de secole numită Grădină a Maicii Domnului şi această denumire nu este o metaforă.

"În secolul X, XI, Sfântul Munte Athos din Grecia unde se nevoiesc numai călugări şi unde sunt zeci şi sute de icoane minunate ale Maicii Domnului a fost pus sub ocrotirea Maicii Domnului şi a luat denumirea de grădină a ei. Şi prin secolul XV, un călugăr din Moldova, de la Mănăstirea Pângăraţi, dorind viaţă liniştită, pentru că Moldova în acele timpuri, ca şi Ţara noastră Românească, era sub dominaţie străină (veneau turcii şi jefuiau, veneau tătari şi jefuiau, ce nu jefuiau ei, luau boierii şi multe cazne păţeau atât credincioşii, cât şi preoţii bisericilor, cât şi călugării din mănăstiri, care nu aveau linişte pentru rugăciune), a vrut să plece în Sfântul Munte şi a luat o icoană a Maicii Domnului, a pus-o în copac şi a lăsat-o pe ea ocrotitoarea mănăstirii. Şi în momentul în care a vrut să iasă pe poartă, din icoană Maica Domnului l-a întrebat unde pleacă. 'Mă duc la Sfântul Munte să mă rog, că acolo este grădina ta, şi acolo mă mântuiesc'. Şi din icoană Maica Domnului i-a zis: 'Rămâi aici, că şi aici tot grădina mea este'. Să-i împodobim această grădină care este ţara noastră cu florile recunoştinţei şi florile rugăciunile noastre şi s-o udăm cu lacrimile pocăinţei noastre", a încheiat fostul stareţ.
 

Tot miercuri, la Maglavit a fost sărbătorită Ziua Comunei, prilej cu care profesorului Gelu Dumitru, din localitate, i-a fost decernat titlul de cetăţean de onoare al comunei în semn de recunoştinţă pentru întreaga sa activitate didactică şi dăruirea cu care a promovat Maglavitul în cărţile sale. Acelaşi titlu i-a fost decernat şi sportivei Ioana Elena Luciana Catana, practicantă de judo, în semn de apreciere a rezultatelor deosebite obţinute în competiţiile sportive.
 

La Muzeul Satului din localitate a avut loc o întâlnire cu fiii satului, printre care şi Marius Nicoli, profesorul olimpicilor la informatică de la Colegiul Naţional "Fraţii Buzeşti" din Craiova.

"Fiind fiii satului şi având o legătură cu Maglavitul, mesajul meu este să fim solidari, să ne căutăm şi să ne sprijinim de fiecare dată când avem posibilitatea", a spus primarul comunei Maglavit, Marius Mureşan.
 

Profesorul Gelu Dumitru a avut o urare pentru fiii satului: "Bun venit la vatra străbună, pentru că numai aici puteţi trăi din plin miracolul vieţii". El a afirmat că Muzeul Satului este o fereastră deschisă spre cunoaşterea trecutului, dar care vizează pe toţi cei ce au fost, sunt şi vor veni după noi.

"Muzeul acesta este o dovadă că lumea însăşi se află într-o continuă tranformare evolutivă. Obiectele, atâtea câte am mai putut să le recuperăm, sunt o dovadă a ceea ce ne-a fost în intenţie. Dacă şi sensibilizează, este pentru că restituie câte ceva din frumuseţea, unicitatea, ceva din ethosul pierdut al unei prezenţe şi al unei locuiri pline de nobleţe. Reverenţă şi cinste celor care, conştient sau nu, nu au renunţat la păstrarea tradiţiilor strămoşeşti care au făcut din viaţa noastră dovada permanenţei creştine în zona aceasta marcată şi de revelaţiunile lui Petrache Lupu cu Dumnezeu Tatăl", a spus profesorul Gelu Dumitru.
 

Comuna Maglavit a devenit cunoscută în toată ţara, şi nu numai, în 1935, când ciobanul surdomut Petrache Lupu, sărac lipit, dar de o mare curăţenie sufletească, a convins sute de mii de pelerini că lui i s-a arătat Dumnezeu, un fenomen unic în istoria creştinismului. Iar ciobanul poate nu ar fi fost crezut de nimeni dacă mut fiind nu ar fi vorbit dintr-odată şi a putut spune lumii că i s-a arătat "Moşul" şi i-a cerut să le spună tuturor că, dacă nu se lasă de rele, dacă nu vin la biserică, dacă nu se apropie de El, atunci va fi foc.

"Fenomenul de la Maglavit nu a fost un fenomen local, al doljenilor, al oltenilor, ci a cuprins, în 1935, întreaga Românie şi nu numai. Dumnezeu nu se mai arătase oamenilor de pe vremea lui Moise. Deci de 3.500 de ani Dumnezeu nu a mai vorbit cu oamenii până la Petrache Lupu. Este un moment deosebit, un moment de răscruce în istoria creştinismului, în istoria neamului nostru românesc, ca Dumnezeu să coboare pe pământ, să vorbească cu omul său ales, ciobanul vizionar Petrache Lupu. Îl putem numi cioban vizionar, pentru că într-adevăr ceea ce le-a spus el oamenilor în anii aceia, ceea ce li s-a întâmplat şi după aceea adeveresc că la Maglavit a fost o arătare dumnezeiască, o teofanie, aşa cum spune Biserica noastră. Este un fenomen unic în istoria creştinismului şi chiar în istoria umanităţii", susţine arhimandritul Vladimir Dărângă, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane "Sf. Dumitru" din Craiova, fost stareţ al Mânăstirii Maglavit. AGERPRES/(A, AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa fotografiilor: (c) Maria MITRICĂ / AGERPRES