Domnitorul Ştefan cel Mare este o sinteză a patriotismului naţional, un simbol al dreptăţii şi responsabilităţii faţă de popor şi este este sfânt pentru că aşa l-au considerat românii de 500 de ani, a transmis prin cuvântul său credincioşilor, vineri, ÎPS Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la prăznuirea marelui voievod de la Putna.

''Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a făcut din slujirea Bisericii neamului un scop fundamental; nu am greşi dacă am spune că aceasta a fost raţiunea existenţei sale. Acest lucru îl întăresc, dincolo de veacuri, documentele cancelariei domneşti din acea vreme. (...) Întreaga domnie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt este străbătută de un puternic filon religios, dar nu în sens pasiv şi accentuat mistic, ci în sens de slujire, adică de activare a credinţei prin faptele iubirii. Pur şi simplu, în contextul istoriei naţionale, chipul domnului polarizează în jurul său toate energiile, în timp ce domnul însuşi se lasă călăuzit de Dumnezeu şi de Cuviosul Daniil Sihastrul, la sfatul căruia, pentru fiecare luptă purtată, indiferent de rezultat, ridica o biserică. Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului naţional, un simbol al dreptăţii şi responsabilităţii faţă de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării şi devotamentul faţă de supuşii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credinţă şi jertfelnicie (...) Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare este sfânt şi a fost sfânt, pentru că aşa l-au socotit românii vreme de cinci sute de ani. Sfânt este pentru faptele sale cele multe şi mari, pentru smerenia, dreptatea şi credinţa sa. Prin credinţa şi faptele sale, el şi-a făcut numele nemuritor şi şi-a asigurat slava cea veşnică'', a spus înaltul prelat.

Câteva sute de credincioşi din tot judeţul Suceava îmbrăcaţi în costume populare şi cu steaguri tricolore, printre care s-a aflat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, au mers în pelerinaj, vineri dimineaţă, către Mănăstirea Putna, unde au fost întâmpinaţi de stareţul Velnic Melchisedec şi doi buciumaşi.

Sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare din acest an se înscrie în calendarul de manifestări ''Serbarea de la Putna - 150. Continuitatea unui ideal''.

Manifestările sunt organizate sub patronajul Academiei Române şi al Patriarhiei Române şi sunt dedicate aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni şi de la Primul Congres al Studenţilor Români, care au avut loc la Mănăstirea Putna, în perioada 15-16 august 1871.

Cele două evenimente din 1871 au fost organizate de către studenţii români de la Viena, reuniţi în asociaţia "România Jună", cu sprijinul studenţilor români din alte centre universitare şi al multor români cu râvnă pentru unitatea neamului, iar un rol deosebit de important în organizare l-a avut Mihai Eminescu.

Sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare este cuprinsă în Acordul de asociere între Judeţul Suceava prin Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei, Centrul Cultural "Bucovina", Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbiera", Comuna Putna prin Consiliul local al comunei Putna şi Mănăstirea Putna din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de aniversare a 150 de ani de la "Serbarea de la Putna".

Manifestările de la Putna au inclus în program şi o ceremonie militară, cu depunere de coroane şi defilare a trupelor militare din partea structurilor Ministerului Afacerilor Interne din judeţul Suceava şi a delegaţiei Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova condusă ministrul Pavel Voicu, muzica fiind asigurată de Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. AGERPRES/(AS-autor: Silvia Marcu, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dãdârlat)