Patriarhul Daniel şi un sobor de preoţi au făcut, sâmbătă dimineaţă, slujba de sfinţire a noii biserici de zid de la Mănăstirea Izbuc, cea mai mare mănăstire de călugări din Episcopia Oradiei, care a fost construită şi înfrumuseţată în ultimii zece ani având ca model de inspiraţie Mănăstirea Cozia.

"Noua biserică are ca model arhitectural, adaptat, biserica Mănăstirii cneziale Ravaniţa din Serbia (1377), iar pridvorul, cupolele şi crucile sunt inspirate de biserica mare a Mănăstirii Cozia", a informat purtătorul de cuvânt al Episcopiei Ortodoxe a Oradiei, Cristian Rus.

Mănăstirea Izbuc este considerată prima mănăstire ortodoxă din Ardeal, fiind atestată încă din secolul al XIV-lea, la poalele munţilor Codru Moma, la aproximativ 100 de kilometri de Oradea. Actuala mănăstire a fost reconstruită între anii 1928-1930.

Piatra de temelie a noului lăcaş de zid de la Mănăstirea Izbuc a fost sfinţită şi aşezată în 16 mai 2010, de către Episcopul Sofronie al Oradiei. Considerată catedrala Munţilor Codru Moma, biserica poartă hramurile "Adormirea Maicii Domnului, Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic şi Sfântul Ierarh Nectarie din Eghina".

Biserica este acoperită cu tablă de cupru, placată în exterior cu piatră românească, având trei rozete din marmură grecească, placată în interior, pavimentar şi parietal, cu marmură de Cavala, Grecia. Este înfrumuseţată cu un iconostas din marmură cu icoane în mozaic, lucrat la Tesalonic, având uşile împărăteşti şi diaconeşti din lemn de tei, aurite, realizate la Arad. Pictura în tehnica frescă, după erminia bizantină,a fost realizată de o echipă de pictori de la Bucureşti, coordonată de prof. Alexandru Nicolau, şi dotată cu un policandru tip horă realizat în Grecia.

Întregul mobilier al bisericii a fost executat la Arad. În ferestrele sfântului lăcaş, din lemn stratificat, au fost montate frumoase vitralii realizate în Italia, de către artistul plastic bihorean Amalia Verzea. De asemenea, pridvorul bisericii a fost pictat în tehnica mozaicului de către o echipă de artişti de la Art Georgies din Iaşi.

Noua biserică a fost înzestrată cu obiecte de cult realizate în atelierele Patriarhiei: Chivot, Evanghelie, Sfinte Vase, cruci de binecuvântare, sfeşnice, cădelniţe, candele, vas de aghiasmă şi alte obiecte folosite la sfintele slujbe.

În ultimii zece ani, pe lângă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă la Mănăstirea Izbuc în anul 1928, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Dălhăuţi, din Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, tezaurul spiritual şi material al mănăstirii s-a îmbogăţit prin dobândirea de sfinte moaşte, relicve şi odoare sfinte.

Astfel aici se găsesc o raclă cu părticele din moaştele a 14 sfinţi (2011), o icoană care îl reprezintă pe Domnul Iisus Hristos în grădina Ghetsimani, rugându-Se, pictată de Părintele Arsenie Boca (2014), o icoană-relicvar cu o părticică din Cinstitul Lemn al Sfintei şi de Viaţă făcătoarei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos (2015), o raclă cu o părticică din mâna dreaptă, din rasa şi din sicriul Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina (2016), o răcliţă cu papucul Sfântului Ierarh Spiridon al Trimitundei (2017), o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul pictată în Sfântul Munte al Athosului, copie după o icoană făcătoare de minuni, izbăvitoare de incendii, de la Mănăstirea Hilandar (2017) şi o raclă cu papucii Sfântului Gherasim din Kefalonia (2018).

Mănăstirea Izbuc a devenit în ultimii ani o binecuvântată oază duhovnicească şi un important centru de pelerinaj pentru creştini din toate colţurile ţării şi chiar de peste hotare. Aici are loc o bogată activitate duhovnicească, ctitoricească şi misionară.

Dacă în anul 2007 obştea era formată din doi vieţuitori, în anul 2020 numărul a ajuns la treizeci - 20 de monahi, cinci monahii vârstnice la bucătărie şi croitorie şi cinci fraţi. AGERPRES / (AS - autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)