Membrii comunităţii musulmane din România vor celebra vineri, 24 aprilie, începutul Lunii Sfinte Ramazan, perioadă în care credincioşilor musulmani le este interzis să se hrănească şi să se hidrateze, din zori de zi până la apusul soarelui.

Conform unui comunicat de presă transmis joi de şeful Cultului Musulman din România, muftiul Muurat Iusuf, ţinând cont de pandemia de coronavirus, în acest an rugăciunile se vor face doar acasă.

"Postul şi efectuarea rugăciunilor zilnice sunt urmate în perioada nocturnă de cina Iftar. În aceeaşi perioadă, masa rituală de dinaintea zorilor - Sahur, este luată în familie. (...) Dat fiind contextul actual, pentru a ne proteja pe noi şi pe semenii noştri, anul acesta, ne vom ruga doar acasă, iar cina de Iftar o vom servi cu membrii familiei cu care locuim. Nu va fi uşor, dar trebuie să stăm departe unul de altul acum, pentru ca pe viitor să putem fi împreună, mult mai aproape!", a precizat Muurat Iusuf.

În comunicat se arată că, potrivit religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, Cel Care i-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă Coranul, iar tradiţia spune că în această perioadă sunt deschise porţile Paradisului, cele ale iadului sunt ferecate, iar diavolii sunt încătuşaţi. Un moment important pentru credincioşii musulmani în perioada Lunii Ramazan este Noaptea de Kadîr celebrată anul acesta în noaptea de 19 spre 20 mai, când se consideră că Allah Atotputernicul a început revelarea Cărţii Sfinte, Coranul, către Profetul Muhammed.

"Postul din Luna Sfântă Ramazan înseamnă în egală măsură atât abstinenţă fizică, cât şi spirituală. În această lună, a iertării şi a milei, musulmanii trebuie să aibă, cu precădere, un comportament specific preceptelor islamului, postul fiind considerat un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol şi o dovadă de credinţă. Să ne folosim de acest prilej şi anume de Luna Sfântă Ramazan pentru rugăciune şi căinţă. Deoarece dincolo de dogme şi teorii, de doctrine şi filozofii, singurul mare adevăr este iubirea 'Bunului Creator' faţă de noi, oameni", a spus muftiul Cultului Musulman din România.

Potrivit sursei citate, în religia islamică Luna Ramazan semnifică începutul revelării Coranului Cel Sfânt Profetului Muhammed de către Îngerul Gavriil, eveniment ce a avut loc în Noaptea Sfântă de Kadîr, a 27-a noapte din Luna Sfântă Ramazan, în peştera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani.

Islamul stabileşte faptul că Postul din Luna Ramazan reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai religiei, alături de Mărturisirea credinţei (Shahada), Cele cinci rugăciuni obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) şi Contribuţia anuală de solidaritate cu nevoiaşii (Zakat).

Învăţăturile islamice impun, de asemenea, ca musulmanii să parcurgă un ciclu spiritual profund, distinct normelor cotidiene de pe parcursul anului, timp de 30 de zile de la începerea Postului, aceste zile fiind petrecute în reculegere şi rugăciune, pentru primenirea corporală şi spirituală. AGERPRES/(AS - autor: Nona Jalbă; editor: Karina Olteanu, editor online: Irina Giurgiu)