Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Andrei Andreicuţ, spune, în Pastorala sa de Paşti, că trebuie să fim optimişti, oricât probleme ar fi în lume, inclusiv acum, cu cele legate de noul coronavirus.

"Dreptmăritori creştini, oricâte probleme ar fi în lumea aceasta, inclusiv cele provocate de Coronavirus, noi trebuie să fim optimişti, pentru că Paştile sunt "izbăvirea de întristare". Această stare de optimism şi de bucurie pascală s-o transmitem şi tinerilor noştri şi dimpreună cu ei şi cu dumneavoastră, cu toţii să cântăm: "Cinstiţi creştini preaiubiţi,/ Poftiţi ca să ne primiţi,/ La dumneavoastră venim,/ Să vă propovăduim./ Cuvinte de înviere,/ Să vă facem mângâiere,/ Şi cântări cu voie bună,/ Zicem cu toŢi dimpreună:/ Hristos a-nviat din morţi,/ Ca să ne scape pe toţi,/ Cu moarte moartea călcând,/ Tuturor viaţă dând". Cântându-i Domnului 'Cântare de biruinţă', vă dorim sărbători pascale cu pace şi linişte şi vă zicem din tot sufletul: Hristos a Înviat!", spune Andrei Andreicuţ, în Pastorala intitulată "Să transmitem generaţiilor viitoare preocupările pascale!".

El vorbeşte în Pastorala sa de faptul că acum familia este în criză.

"Copiii şi tinerii binecrescuţi au o viaţă spirituală frumoasă, sunt receptivi la Slujbele Deniilor, la Slujba Învierii, la Liturghia de Paşti, iar la masa de prânz în ziua sărbătorii se bucură de ouăle roşii, de mielul pascal care-L preînchipuie pe Mielul lui Dumnezeu care şi-a dat viaţa pentru noi şi a înviat a treia zi. Atmosfera ce domneşte în familiile normale este una de pace şi de har. Se ciocnesc ouă şi se mănâncă pască, toată lumea se bucură. Din nefericire, în lumea noastră secularizată, multe familii au ajuns în criză. Şi, cum spune Părintele Patriarh Daniel, 'totdeauna au existat crize în familie. Astăzi, însă, familia naturală, tradiţională, se află în criză, în mutaţie spre un viitor confuz şi incert, în toată Europa, astfel încât criza familiei este percepută ca simptom al civilizaţiei occidentale, o criză a societăţii contemporane însăşi'. În asemenea familii sunt grave derapaje educaţionale pe care nu le poate îndrepta nici preotul şi nici dascălul", arată mitropolitul Andrei Andreicuţ.

El aminteşte şi de faptul că Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dedicat anul acesta părinţilor şi copiilor.

"Anul acesta a fost dedicat de către Sfântul Sinod pastoraţiei părinţilor şi copiilor. Nu se poate să nu mergem cu gândul în vremurile de demult, când Dumnezeu i-a scăpat pe evrei din robia egipteană şi ca aducere aminte a stabilit sărbătoarea Paştilor Legii celei vechi. În seara Paştilor se jertfea mielul pe care-l consuma familia, aducându-şi aminte că atunci când au fost eliberaţi din robie, cu sângele mielului au fost stropite pragul de sus al uşii şi uşorii, iar îngerul morţii n-a intrat în casele evreilor şi întâi născuţii lor au fost salvaţi. Obiceiul acesta l-au transmis părinţii copiilor din neam în neam. Sărbătoarea Paştilor a rămas pentru ei cea mai mare sărbătoare. De fapt şi numele sărbătorii Paşti, aşa se traduce în română: trecere. Îngerul morţii a trecut pe lângă uşile evreilor. Sărbătoarea aceasta îi aduna pe toţi ai casei şi este transmisă din generaţie în generaţie. Sărbătorile sfinte sunt mijloace de educare şi catehizare a celor tineri", mai arată ierarhul clujean în Pastorala sa. AGERPRES / (AS - Marius Septimiu Avram, editor: Marius Frăţilă, editor online: Anda Badea)