Creştinii catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului - Paştele, cea mai mare sărbătoare a Creştinătăţii, iar, în condiţiile restricţiilor impuse de declararea stării de urgenţă, celebrările vor fi oficiate în biserici de preoţi şi transmise online.

Cristos înviat din morţi nu este împiedicat de nici o ordonanţă militară şi pentru că nu reuşim să mergem noi la El, intră El în casele şi în inimile noastre, este de părere purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, pr. Francisc Doboş.

"Trăim vremuri de încercare şi nu ne-am închipuit vreodată că vom ajunge în vremuri moderne să fim cuprinşi de această imposibilitate de a participa la Sărbătoarea Învierii. Nici un război nu ne-ar fi îndepărtat de biserică. Iată că o face un virus. Avem o părere de rău că credincioşii noştri nu se pot spovedi şi împărtăşi. Dar toate măsurile impuse de autorităţi credem cu tărie că sunt pentru salvarea noastră. Pentru mântuirea noastră este Învierea lui Isus, dar pentru salvarea noastră, a vieţilor noastre, avem toate aceste măsuri de prudenţă, ca să nu ne infectăm cu acest virus", a declarat Doboş pentru AGERPRES.

El a accentuat că "este important să trăim credinţa noastră acasă".

"Să lăsăm pe Isus Înviat să ne vindece şi, de fapt, să ne învie din frica noastră. Frica şi de virus, dar şi frica de unii de alţii, de această pandemie a unei, aş îndrăzni să spun, isterii colective, dacă pot să folosesc această expresie. Casele noastre vor fi locurile de unde vom învia. Şi avem nevoie să redescoperim această bogăţie, să trăim în casele noastre Învierea lui Cristos, neputând să mergem la biserică. Nu putem să mergem să luăm Lumină. Să lăsăm ca Lumina să intre în casele noastre. Pentru că Cristos înviat din morţi nu este împiedicat de nici o ordonanţă militară. Vine El la noi. Nu reuşim să mergem noi la El, intră El în casele şi în inimile noastre. Avem nevoie să redescoperim credinţa şi să fim creativi în a trăi Învierea în acest an. Un Paşte binecuvântat tuturor! Cristos a Înviat!", a fost urarea purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti, Francisc Doboş.

****

Arhiepiscopul mitropolit de Bucureşti, Aurel Percă, informa, zilele trecute, într-o Scrisoare circulară pentru Săptămâna Sfântă şi Paşte pe timp de epidemie, că în acest an ceremoniile din Săptămâna Mare şi ale Solemnităţii Învierii Domnului vor fi celebrate în biserici fără participarea credincioşilor. Conform dispoziţiilor date de autorităţi, este permisă doar participarea absolut restrânsă a acelor persoane care au un rol activ în celebrări.

Foto (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO

În acest context, ÎPS Aurel Percă anunţa că, în Duminica Paştelui, între orele 10,30 şi 11,30, va fi transmisă liturghia din ziua Învierii. Toate aceste ceremonii, cu excepţia celei de la Vatican, vor fi transmise şi pe www.catedralaonline.ro şi pe canalul Youtube Angelus ARCB.

****

Creştinii catolici sărbătoresc duminică Învierea Domnului - Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor.

Paştele îşi trage denumirea de la cuvântul ebraic "Pesah" al vechilor iudei, care înseamnă "trecere".

Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de către Dumnezeu dintru nefiinţă întru fiinţă, iar mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Dacă mielul pascal a prefigurat încă de atunci sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mântuitorului Isus Cristos, sărbătoarea de Paşte a continuat să reprezinte pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire o trecere, atât de la moarte la viaţă, cât şi de la robia păcatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rău la bine, de la păcat la virtute, se face printr-o stăruinţă continuă din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea şi transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor şi dobândirea curăţiei inimii.

Modul sărbătoririi Paştelui a fost diferit de-a lungul timpului, deşi în esenţă s-a păstrat ca în primele veacuri. Pentru creştinii primelor secole, Învierea Domnului era cel mai mare eveniment din istoria mântuirii noastre, care stă la temelia Bisericii creştine.

Noaptea de Paşte era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. În cursul ei avea loc botezul catehumenilor (candidaţii la botez), iar momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie, cu săvârşirea Sfintei Jertfe şi cu lumini multe, semn al bucuriei şi luminării duhovniceşti.

Cei care primiseră botezul chiar în acea noapte îşi puneau acum haine albe şi purtau făclii luminoase, penitenţii (cei care fuseseră excluşi un timp din comunitatea credincioşilor din cauza păcatelor) erau reprimiţi în comunitate, împăraţii eliberau prizonieri şi se făceau fapte de milostenie. Sărbătorirea Paştelui se prelungea o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Cristos. Era interzisă participarea creştinilor la spectacolele, jocurile şi petrecerile păgâne.

În duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa celebrează mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif rosteşte, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea ''urbi et orbi''.

Liturghia zilei de Paşte se celebrează cu mare solemnitate duminica. În locul actului penitenţial, se face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă, pentru a aminti de botez. Lumânarea pascală este pusă lângă amvon sau lângă altar şi rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, va fi aprinsă, până în duminica Rusaliilor.

Doi ani la rând, 2010 şi 2011, dar şi în 2014 şi 2017 Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. Următorul an când Învierea Domnului va fi sărbătorită în comun va fi în 2025 - la 20 aprilie. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, imagine: Catalin Soci, redactare video: Sergiu Olteanu, montaj: Traian Arsenescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Biserica Romano-Catolică sărbătoreşte Învierea Domnului

* Cetatea Vaticanului: Papa Francisc celebrează fără credincioşi Vigilia Pascală în Bazilica Sfântul Petru

* Omilia Papei Francisc cu ocazia Vigiliei Pascale: "Întunericul şi moartea nu au ultimul cuvânt"

* Creştinii ortodocşi sărbătoresc Floriile/Arhim. Grădinaru: Biserica nu este prigonită; sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre