În Braşov, oraş al cărui lăcaş de cult emblematic este Biserica Neagră, construită în urmă cu şapte secole, există şi o bisericuţă ortodoxă de lemn, construită în stil maramureşean, în urmă cu doar două decenii, care, de curând, adăposteşte un papuc al Sfântului Gherasim de Kefalonia, vindecătorul bolnavilor psihici, la care pot apela inclusiv cei care au depresii.

Foto: (c) Preotul paroh Ciprian Robu /Arhiva personala

Construcţia lăcaşului de cult, cunoscut ca şi "biserica" sau "bisericuţa de lemn", a început în 1994, prima Liturghie fiind oficiată trei ani mai târziu. La momentul respectiv, era considerată o construcţie provizorie, până la înălţarea noii catedrale ortodoxe, proiect conceput de edilii oraşului de la acea vreme. Proiectul a fost abandonat, iar bisericuţa, deschisă 7 zile din 7, timp de aproximativ 12 ore/zi, a devenit neîncăpătoare la sfârşit de săptămână şi la sărbătorile religioase, pentru enoriaşi, majoritatea din zona centrului civic al oraşului, unde este situată.

Papucul sfântului a ajuns la Braşov în urma demersurilor preotului paroh Ciprian Robu, dar şi datorită membrilor comunităţii.

"În urmă cu doi ani, am fost într-un pelerinaj în Kefalonia, (...) într-o perioadă foarte importantă pentru această insulă, în luna august, pe 15, când se sărbătoreşte Adormirea Maicii Domnului. Acolo, în Kefalonia, sunt trei puncte de maximă valoare din punct de vedere duhovnicesc, să zicem aşa: în primul rând, este o icoană a Maicii Domnului, unde crinii înfloresc fără rădăcini; în al doilea rând, mănăstirea de maici, unde pe 15 august şi numai atunci vin nişte şerpişori, se urcă pe icoana Maicii Domnului şi, când se termină slujba, pleacă şi ei; al treilea este Mănăstirea Sfântului Gherasim, pe care el însuşi a numit-o Noul Ierusalim, pentru că a trăit foarte mulţi ani în Ţara Sfântă, a fost preotul care se ocupa de Mormântul Sfânt, aprindea şi stingea candelele. (...) Şi atunci, acolo, la Mănăstirea Sfântul Gherasim, am văzut o procesiune foarte frumoasă, (....) pentru mine, a fost un moment care m-a bulversat complet. (...) Energia şi puterea locului respectiv, a Sfântului, este absolut incredibilă. Trebuie să fii stană de piatră să treci prin acel loc şi să nu fii marcat.(...) Şi, plecând de acolo, am spus că trebuie să fac ceva, să avem şi noi, în biserica noastră, ceva de la Sfântul Gherasim", a mărturisit preotul Ciprian Robu.

Pentru început, la întoarcere, în fiecare marţi, a făcut slujbă pentru oameni către Sf. Gherasim. Însă a considerat că, totuşi, trebuie să facă şi alte demersuri şi a cerut un sfat şi binecuvântarea mitropolitului Ardealului, Laurenţiu Streza.

"Am zis să fac ce trebuie făcut, dacă Dumnezeu va vrea, dacă Sfântul va vrea - pentru că poţi să vrei multe, dacă un sfânt nu vrea să vină la tine, nu vine - (...) şi am mers la Sibiu, la ÎPS Laurenţiu Streza, pentru că biserica este şi ea o formă de armată, şi am cerut binecuvântare Înaltului Părinte - şi nu e neapărat rău, pentru că e bine să te consulţi cu cineva care are mai multă experienţă. Am discutat cu părintele mitropolit şi dânsul mi-a spus să fac demersurile necesare, pentru că, în lumea actuală, trebuie să evităm escrocheriile, falsurile, ai nevoie de documente parafate, ştampilate, ca să ai maximă garanţie. Lumea în care trăim noi, din păcate, profită la maximum de naivitate. (...) Am plecat de la Sibiu bucuros, dar, neştiind procedura, a fost aşa, o uşoară descumpănire, pentru că credeam că va fi mai uşor. Pe de o parte eram bucuros că am primit binecuvântarea şi asta înseamnă foarte mult (...), pe de alta mă gândeam: oare cât va dura, cum va fi şi mă rugam: sfinte, dă-mi un semn, să nu mă agit, să fac degeaba!", a relatat preotul braşovean.

Foto: (c) Preotul paroh Ciprian Robu /Arhiva personala

Rugăciunile acestuia au fost ascultate după numai o săptămână: într-o seară de marţi, după slujba către Sf. Gherasim, papucul de catifea al acestuia, însoţit de documente, a sosit la Braşov. Însă nu a venit din Kefalonia direct la Biserica de lemn, ci la o credincioasă din parohie, care fusese, la rândul ei, la mănăstirea Sfântului Gherasim şi acolo i-a povestit stareţei cât de mult îşi doresc credincioşii de la Braşov să aibă ceva de la sfânt, "un papucel dacă s-ar putea măcar". Astfel că papucul făcător de minuni a fost trimis la mănăstirea de la Văratec şi, de acolo, a ajuns la Braşov.

Foto: (c) Preotul paroh Ciprian Robu /Arhiva personala

În prezent, oricine poate veni să vadă papucul şi să se roage la Sfântul Gherasim în faţa icoanei acestuia, mai ales că, potrivit preotului Ciprian Robu, din nefericire, azi, două persoane din trei suferă de depresii sau anxietăţi.

"Anxietăţile şi depresiile sunt la ordinea zilei, să dea Dumnezeu să mă înşel, dar, din experienţa mea, din trei persoane, două au această problemă. Slujesc în această biserică de aproape 20 de ani şi vă spun că, văzând prin ce probleme trec oamenii din ziua de azi, te cutremuri", a spus părintele Robu, subliniind că acest gen de probleme le întâmpină nu doar oamenii cu probleme materiale, ci şi familii care au de toate.

Odată cu papucul, Biserica de lemn s-a îmbogăţit şi cu o icoană a Sfântului Gherasim pictată de o măicuţă de la Mănăstirea Durău.

"Mi-am dorit să fie o icoană aşa cum trebuie, după canoane, cum se spune (...) pentru că sfântul merită acest lucru. O icoană nu este un tablou, o lucrare ca oricare lucrare, trebuie să aibă un miez de trăire. Orice icoană ortodoxă adevărată se face cu post, rugăciune, nu se pictează oricând, oricum (...) Prin cineva, am găsit-o pe maica stareţă de la Durău şi (...) i-am spus: tare mult aş vrea să pictată cu simţ de răspundere, iar ea mi-a răspuns: 'părinte, maica ce pictează la noi în biserică nu pictează niciodată în zi de dulce!'", a precizat preotul Bisericii de lemn.

Sfântul Gherasim din Kefalonia, care a trăit în secolul al XVI-lea, a făcut parte din familia de nobili bizantini Notara. A fost călugărit de tânăr, în insula Zakynthos, ulterior primind Schima Mare în Muntele Athos şi, apoi, a plecat la Ierusalim, unde a stat timp de 12 ani. S-a întors în Grecia, în Creta, Zakynthos şi, în cele din urmă în Kefalonia, unde a întemeiat o biserică, care există şi azi şi unde sunt păstrate moaştele acestuia, lângă care, ulterior, a fost construită a catedrală nouă.

Sfântul vindecător de boli psihice este prăznuit de două ori pe an, pe 16 august - el murind pe 15 august, însă Biserica Greciei nu a vrut să suprapună această sărbătoare peste cea a Adormirii Maicii Domnului - şi pe 20 octombrie, dată la care i-au fost descoperite osemintele.

Foto: (c) Preotul paroh Ciprian Robu /Arhiva personala

În procesiunea care are loc, în fiecare an, la mănăstirea Sf. Gherasim, acesta este purtat, în raclă, în poziţie verticală, de patru-şase persoane, de la biserica cea veche şi până la catedrală, peste trupurile bolnavilor, aşezaţi pe jos, în rând. "Ce este impresionant - şi am văzut cu ochii mei - în momentul în care ajunge asupra unui om cu probleme serioase de sănătate, racla se lasă greu şi se vede acest lucru, şi stă 20-30 de secunde deasupra acestuia. Racla este depusă apoi în biserică şi stă acolo toată noaptea, toată noaptea se face slujbă şi racla este deschisă, capacul este rabatat, şi oricine poate să-l atingă pe sfânt", a relatat preotul Ciprian Robu.

Acesta a remarcat că printre miile de oameni care erau adunaţi pe platoul de lângă mănăstire se aflau şi sute de români, din toată ţara. AGERPRES / (A, AS - autor: Diana Dumitru, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ady Ivaşcu)