Cultura filantropiei creştine reprezintă o moştenire importantă a valorilor şi normelor care au modelat spiritualitatea poporului român, a afirmat miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel.

"Dincolo de rolul esenţial şi binecunoscut al culturii române în evoluţia ţării noastre, este necesar să vorbim despre un aspect al culturii poporului român mai puţin evidenţiat, însă foarte important atât de-a lungul istoriei, cât şi în prezent. Este vorba despre cultura dărniciei, a generozităţii sau a filantropiei creştine, ca expresie a spiritualităţii româneşti, rezumată în cuvintele: "dar din dar se face Rai", deoarece Sfânta Scriptură ne învaţă că 'cine ajută pe cei săraci împrumută pe Dumnezeu' şi ne îndeamnă: 'fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru (din ceruri) milostiv este'. Între virtuţile distincte ale poporului român, cultura dărniciei sau a omeniei reprezintă o moştenire importantă a valorilor şi normelor care au modelat spiritualitatea şi cultura poporului român", a spus Patriarhul, la sesiunea festivă "Sincroniile europene ale culturii române", dedicată Zilei Culturii Naţionale.

Întâistătătorul BOR a amintit că "pentru a evidenţia rolul acestei culturi a dărniciei sau a filantropiei creştine în viaţa poporului român, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept 'Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români', având ca scop identificarea şi promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susţinut spiritual şi material activitatea social-filantropică, educaţională şi culturală a Bisericii pentru binele poporului român".

El a accentuat contribuţia Bisericii la dezvoltarea "culturii dărniciei", apreciind că aceasta este "în acelaşi timp o vocaţie spirituală şi o necesitate practică" şi a amintit în context numele unor domnitori ai Ţării Româneşti şi mai mulţi ierarhi ai BOR care au adus importante contribuţii la dezvoltarea acestei activităţi.

"Mai târziu, în România, activitatea filantropică instituţională a Bisericii a fost brutal întreruptă pentru aproape o jumătate de veac, odată cu instalarea regimului comunist de după cel de-Al Doilea Război Mondial (1946-1989), tocmai în perioada când cea mai arzătoare problemă era chiar asistenţa socială. Aflată sub prigoana comunistă, Biserica a fost nevoită să-şi exercite doar misiunea ei sacramentală, liturgică şi pastorală, fără activităţi social-filantropice instituţionale. Însă, după anul 1989, când cultele religioase au primit libertatea reală de organizare şi slujire în societatea românească, vechea tradiţie filantropică a Bisericii a revenit în actualitate, încât astăzi Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituţii, proiecte şi programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop în societatea de azi. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică trebuie permanent susţinută şi extinsă, pentru a continua şi azi cultura dărniciei sau a generozităţii", a mai spus patriarhul Daniel.

Academia Română a organizat, miercuri, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă "Sincroniile europene ale culturii române", dedicată Zilei Culturii Naţionale.

La evenimentul moderat de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, au transmis mesaje preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic Orban, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel.

În cadrul sesiunii, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, acad. Eugen Simion, a susţinut prelegerea intitulată "Naţionali cu faţa spre universalitate", acad. Nicolae Breban a vorbit despre "Existenţa prin cultură", iar acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului, "Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti". AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)