Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc sâmbătă pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor.

Cu acest prilej, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, va sluji la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului.

Vineri, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei la Catedrala Patriarhală a fost organizată o procesiune cu moaştele Sfântului Apostol Andrei, racla ce conţine un fragment din sfintele relicve fiind adusă de la Paraclisul "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe" din cadrul Reşedinţei Patriarhale. După slujba Privegherii a avut loc procesiunea în jurul Catedralei Patriarhale cu racla în care se păstrează un fragment din moaştele Sfântului Apostol Andrei.

Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost pescar de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată L-a făcut cunoscut pe Hristos, spunând fratelui său Simon (Petru), că L-a aflat pe Mesia: "Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41).

Pentru aceasta, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea, Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi apostoli.

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii" (Ioan, 1, 29).

Misiunea de creştinare pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Potrivit tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă "Crucea Sfântului Andrei".

În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamului.

Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de "Peştera Sfântului Apostol Andrei". În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, "Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei".

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senat în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al preşedintelui. AGERPRES/(AS - autori: Daniel Popescu, Mariana Zbora-Ciurel, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)