Parohia "Sfântul Cuvios Antonie cel Mare şi Iosif Mărturisitorul" din Constanţa va primi în dar, sâmbătă, o raclă cu fragmente ale moaştelor Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, cu ocazia praznicului acestui sfânt taumaturg, prin mijlocirea ctitorilor respectivului lăcaş de cult, informează Arhiepiscopia Tomisului.

Conform sursei citate, sfintele moaşte sunt aduse de la Mănăstirea Sfântul Nectarie, din insula grecească Eghina, racla fiind realizată atât în atelierele Monetăriei Statului, cât şi ale Patriarhiei Române.

"Aducerea sfintelor moaşte va avea loc sâmbătă, la ora 9,00, când racla va fi întâmpinată de preoţi şi credincioşi, cu acest prilej, în noaptea de sâmbăta spre duminică, începând cu ora 23,00, urmând să fie oficiată Sfânta Liturghie, la care va asista arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, ce va şi sfinţi racla", se arată în comunicatul Arhiepiscopiei.

Potrivit Sinaxarului ortodox-general şi Dicţionarului aghiografic, Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul s-a născut la 1 octombrie 1846, în localitatea Silivria, din provincia Tracia, pe malul Mării Marmara, în nordul Greciei, iar la vârsta de 14 ani a plecat la Constantinopol, mânat de dorinţa de a-şi continua studiile şi de a-şi ajuta familia.

La vârsta de 27 de ani a fost tuns monah la Mănăstirea Nea Moni, pe 7 noiembrie 1876, cu numele de Lazăr, de către mitropolitul Gheorghe de Chios, iar un an mai târziu a fost hirotonit diacon, de către acelaşi mitropolit, cu numele Nectarie.

În anul 1885 a absolvit Facultatea de Teologie din Atena şi, în acelaşi an, Sfântul Nectarie a pleacat în Egipt unde a slujit timp de trei ani la Biserica "Sfântul Nicolae", din Cairo. Câţiva ani mai târziu, în 1889, patriarhul Sofronie l-a hirotonit mitropolit onorific de Pentapolis. Nectarie a fost nevoit să se întoarcă la Atena, după ce câţiva detractori invidioşi au reuşit să obţină destituirea sa. Aici a rămas câţiva ani predicator (1891-1894), după care acceptă postul de director al Şcolii Teologice Rizarios, după ce a câştigat încrederea oamenilor ca preot predicator, în cadrul Mitropoliei de Evvia.

În decembrie 1908, la 62 de ani, Sfântul Nectarie pleacă de la conducerea şcolii teologice şi se retrage în Mănăstirea Sfânta Treime, din Eghina, unde rămâne până la sfârşitul vieţii. A trecut la cele veşnice la 8 noiembrie 1920, după ce a îndurat un an şi jumătate chinurile cancerului. A fost înmormântat în mănăstirea sa, Sfânta Treime, de către ieromonahul iconar Sava, care ulterior a şi pictat prima icoană a sfântului.

După moartea sa, s-a descoperit că din trupul său izvora mir, iar Patriarhia Ecumenică din Constantinopol l-a proclamat sfânt al Bisericii în 1961, cu pomenirea pe 9 noiembrie.

Moaşte ale Sfântului Nectarie se găsesc la mănăstirea pe care a întemeiat-o în insula Eghina, din Grecia, mâna stângă se află în catoliconul Mănăstirii Marea Lavră, din Sfântul Munte Athos, iar fragmente din moaştele sfântului se mai găsesc şi la Biserica "Sfântul Nectarie", din Charlotte, Carolina de Nord.

În România, fragmente din moaştele Sfântului Nectarie sunt depuse la Mănăstirea Putna, la Biserica "Sfântul Ierarh Nectarie", din Iaşi, la Schitul "Sfinţii Ioan şi Nectarie", din Brădetu, judeţul Argeş, la Mănăstirea Halmyris din comuna Murighiol, judeţul Tulcea, la Biserica "Sfinţii Voievozi", din satul Ghimiceşti, comuna Fitioneşti, judeţul Vrancea, la Biserica "Sfânta Treime", din localitatea Bucium, judeţul Braşov, la biserica Spitalului TBC din Sibiu, la biserica cu hramurile "Sfântul Ierarh Nicolae" şi "Izvorul Tămăduirii", din cadrul Spitalului Judeţean Sfântul Ioan cel Nou, din Suceava, la Biserica "Naşterea Maicii Domnului şi Sfântul Nectarie", din cartierul ieşean Alexandru cel Bun, la Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, la Capela Sfântul Andrei de la Spitalul Judeţean Galaţi, la Biserica memorială "Mihai Viteazul", din Alba Iulia şi, de acum, şi la Parohia "Sfântul Cuvios Antonie cel Mare şi Iosif Mărturisitorul" din Constanţa. AGERPRES / (A - autor: Dan Mihăescu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ady Ivaşcu)