Aproximativ 78.000 de credincioşi din ţară şi străinătate s-au închinat la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva în baldachinul special amenajat în curtea Catedralei Mitropolitane din Iaşi, iar reprezentanţii Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei susţin că este un record al ultimilor ani.

În urmă cu un an, tot pe 13 octombrie numărul celor care se închinaseră la moaştele Sfintei era de 63.000.

"Categoric sunt mai mulţi pelerini. Sfârşitul de săptămână şi vremea frumoasă au favorizat acest aflux mare de pelerini. Vorbind cu ei la rând am aflat că sunt veniţi din toate colţurile ţării. Au venit şi din străinătate, din Rusia, Serbia. E clar că e unul dintre pelerinajele cu cea mai mare afluenţă de credincioşi. Mă bucur că este o atmosferă plăcută, de sărbătoare, oamenii au răbdare deşi nu este uşor să stai 18 ore la rând, cât se stă acum. După ce se închină la Sfânta Cuvioasă Parascheva se vede pe chipurile lor că merită tot acest efort. Sunt estimări care arată că de vineri dimineaţa, de la începerea pelerinajului, au trecut pe la racla Sfintei aproximativ 78.000 spre 80.000 de credincioşi. La rând sunt peste 40.000. Cred că până pe 15 octombrie vom depăşi cifra de 120.000 de pelerini. Tot pe 15 octombrie ne aşteptăm să vină la rând un număr mare de ieşeni", a declarat, pentru AGERPRES, preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Potrivit acestuia, o echipă aparţinând unei televiziuni din Serbia se află în aceste zile la Iaşi pentru a lucra la un documentar despre Sfânta Parascheva şi credincioşii care vin în pelerinaj la Iaşi de hramul acesteia.

Reamintim că începând din 1955 pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, motiv pentru care în preajma acestei zile Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa. La moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar şi la cele ale sfinţilor aduşi special în pelerinaj cu această ocazie, vin să se închine atât ortodocşi, cât şi romano-catolici din ţară şi străinătate.

Anul acesta, lângă racla cu moaştele Sf Cuvioase Parascheva în baldachinul special amenajat în curtea mitropolitană au fost aduse spre închinare, din insula Corfu, şi moaştele Sf Spiridon, care este cunoscut şi sub numele de "Sfântul Călător" sau "Sfântul care îşi părăseşte racla", datorită minunii care se petrece în fiecare an la picioarele Sfântului Spiridon, mai exact cu papucii săi din mătase, care se tocesc în mod miraculos.

Moaştele Sfântului Spiridon au rămas în Cipru până în secolul al VII-lea, când au fost mutate la Constantinopol, din cauza invaziilor sarazinilor. La trei ani după căderea Constantinopolului sub turcii otomani, în 1456, părintele Gheorghe Kaloheretis din Corfu a mutat în taină moaştele Sfântului Spiridon şi pe cele ale Sfintei Teodora Împărăteasa, din Constantinopol în Corfu.

În iconografia ortodoxă, Sfântul Ierarh Spiridon este reprezentat, uneori, ţinând în mână o cărămidă. Această reprezentare iconografică face referire la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, când Sfântul Spiridon a demonstrat că Dumnezeu este Unul în fiinţă şi Întreit în Persoane. El a luat o cărămidă în mână, a făcut semnul Sfintei Cruci deasupra ei şi a spus: "În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh". Cei prezenţi au fost părtaşi la o minune: în partea de sus s-a aprins un foc, în partea de jos a curs apă, iar în mâna Sfântului a rămas doar lutul - arătând, prin aceasta, cum cele trei elemente erau unite într-o singură cărămidă. AGERPRES/(A, AS, autor: Daniela Malache, editor: Karina Olteanu, editor online: Daniela Juncu)