Peste 3.000 de credincioşi au participat, duminică, la slujba de sfinţire a Mănăstirii Maglavit, care are hramurile Naşterea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii şi la Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de un sobor de zeci de arhierei, preoţi şi diaconi.

După slujba de sfinţire săvârşită de IPS Irineu - Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, IPS Ioan - Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, IPS Daniil - Mitropolit al Vidinului, IPS Gheorghios - Mitropolit de Kitros, Katerini şi Platamon, IPS Antonie - Mitropolit de Elbasan, Librazhd şi Spathidoni, IPS Teodosie - Arhiepiscop al Tomisului, IPS Varsanufie - Arhiepiscop al Râmnicului, numeroşi episcopi, preoţi şi diaconi din ţară şi străinătate, toţi credincioşii au intrat să se închine în altar, momentul sfinţirii bisericii fiind singurul în care şi femeile care nu sunt călugărite pot intra în altar.

După slujba Sfintei Liturghii, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, i-a îndemnat pe cei prezenţi să nu lase flacăra credinţei să se stingă, ci să o mărturisească şi altora, aşa cum a făcut şi Petrache Lupu, de numele căruia se leagă ridicarea acestei mănăstiri.

"Misiunea Bisericii în raport de generaţiile este să ne aducem aminte de cei doi ucenici cu care Mântuitorul a stat la masă în Emaus. Atunci Domnul a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o şi le-a dat-o lor şi deodată li s-au deschis ochii şi L-au recunoscut. Experienţa pe care cei doi ucenici au trăit-o i-a determinat în mod irezistibil să pornească din nou la drum, cu toate că parcurseseră deja 11 km de la Ierusalim şi până la Emaus. Se întuneca, dar lor nu le mai era frică de nimic să meargă noapte pentru că însuşi Domnul Iisus Hristos era cu ei şi le lumina calea şi viaţa. Şi noi, fraţilor şi surorilor, am întâlnit pe Domnul pe acest drum al vieţii noastre şi ca ucenicii în Emaus am fost chemaţi să ducem lumina Domnului în noaptea lumii. Îmi imaginez cât sunteţi de bucuroşi că aţi participat la această Sfântă Liturghie în locul unde Dumnezeu s-a arătat oamenilor. Acest lucru l-a înţeles cu mulţi ani în urmă şi fericitul Petrache care L-a întâlnit pe Mântuitorul Hristos aici. El a învăţat atunci că cu cât Îl ducem mai mult de Domnul Hristos altora, cu atât Îl vom simţi mai prezent în viaţa noastră. Şi sunt sigur că voi veţi face asta când vă veţi întoarce la casele voastre. Textul despre Emaus ne mai spune că Mântuitorul a aprins un foc în inimile ucenicilor, foc pe care ni-l dorim să nu se stingă niciodată pentru a nu deveni cenuşă. De aceea alimentaţi şi răspândiţi şi altora focul Domnului nostru Iisus Hristos care este în voi", a spus IPS Irineu.

La finalul Sfintei Liturghii, prin gramată mitropolitană, stareţa Mănăstirii Maglavit, maica Maria Mărgineanu, a fost înaintată în gradul de iconom stavrofor, "pentru păstorirea credincioşilor şi administrarea corespunzătoare a bunurilor", iar rapsodului Tudor Gheorghe, "în semn de apreciere pentru lucrarea deosebită săvârşită în biserica noastră strămoşească spre slava lui Dumnezeu şi spre propăşirea neamului nostru românesc", i-a fost conferită crucea Sfântului Nicodim. De asemenea, i-a fost conferită gramată de apreciere arhimandritului Vladimir Dărângă, fost stareţ al Mănăstirii Maglavit, "în semn de apreciere pentru strădania depusă la zidirea şi înfrumuseţarea Mănăstirii din Maglavit, cu hramurile Naşterea Maicii Domnului şi Izvorul Tămăduirii Mănăstirea Maglavit". IPS Irineu a înaintat gramate de mulţumire, pentru contribuţia la zidirea şi înfrumuseţarea mănăstirii Maglavit, primarului comunei Maglavit, Dinu Ion, constructorilor Ciurel Petre şi Cocea Vasile şi ctitorului Ion Mihail.

Sfinţirea Mănăstirii Maglavit a făcut parte din programul Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi (ITO) care s-a desfăşurat la Craiova, în perioada 5-8 septembrie, flacăra ITO fiind predată, duminică, tinerilor din Arhiepiscopia Timişoarei, care va fi gazda celei de-a 7-a ediţii, din anul 2020.

Piatra de temelie a Mănăstirii Maglavit a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către Episcopul Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Lucrările de construire au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist. Abia după 1989, acestea au fost reluate, cu binecuvântarea Mitropolitului Olteniei, Nestor Vornicescu.

Fenomenul de la Maglavit, locul unde, în 1935, ciobanul surdomut Petrache Lupu, sărac lipit, dar de o mare curăţenie sufletească, a convins sute de mii de pelerini că lui i s-a arătat Dumnezeu, rămâne un fenomen unic în istoria creştinismului. Iar ciobanul poate nu ar fi fost crezut de nimeni dacă mut fiind nu ar fi vorbit dintr-odată şi a putut spune lumii că i s-a arătat "Moşul" şi i-a cerut să le spună tuturor că, dacă nu se lasă de rele, dacă nu vin la biserică, dacă nu se apropie de El, atunci va fi foc.

"Fenomenul de la Maglavit nu a fost un fenomen local, al doljenilor, al oltenilor, ci a cuprins, în 1935, întreaga Românie şi nu numai. Dumnezeu nu se mai arătase oamenilor de pe vremea lui Moise. Deci de 3.500 de ani Dumnezeu nu a mai vorbit cu oamenii până la Petrache Lupu. Este un moment deosebit, un moment de răscruce în istoria creştinismului, în istoria neamului nostru românesc, ca Dumnezeu să coboare pe pământ, să vorbească cu omul său ales, ciobanul vizionar Petrache Lupu. Îl putem numi cioban vizionar, pentru că într-adevăr ceea ce le-a spus el oamenilor în anii aceia, ceea ce li s-a întâmplat şi după aceea adeveresc că la Maglavit a fost o arătare dumnezeiască, o teofanie, aşa cum spune Biserica noastră. Este un fenomen unic în istoria creştinismului şi chiar în istoria umanităţii", susţine arhimandritul Vladimir Dărângă, mare eclesiarh al Catedralei Mitropolitane "Sf. Dumitru" din Craiova, fost stareţ al Mânăstirii Maglavit. AGERPRES/(AS - autor: Maria Mitrică, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)