Episcopii martiri beatificaţi duminică de către Papa Francisc vor fi cinstiţi şi înscrişi astfel în calendarul Bisericii Greco-Catolice, în 2 iunie, data în care au fost declaraţi fericiţi de către Suveranul Pontif.

"După încheierea procesului canonic de beatificare se poate continua cu procesul canonizării. Sunt nişte reguli foarte clar stabilite - este foarte importantă verificarea unei minuni în această perioadă. Sunt multe elemente care sunt avute în vedere, dar una dintre cele mai importante este, tocmai, înfăptuirea unei minuni. Este fundamental ca la (...) cât de complexă este cauza de canonizare, pentru că nu este simplu să verifici dacă o vindecare este rezultatul unei lucrări miraculoase din partea lui Dumnezeu sau este ceva care s-a petrecut ca urmare a tratamentelor, intervenţiei medicilor. De aceea, în verificarea unei minuni este implicată o echipă care include şi medici, şi specialişti în psihologie, în psihiatrie, alţi oameni de ştiinţă, alături de teologi şi preoţi. Pentru noi, însă, beatificarea aduce această certitudine, a recunoaşterii sfinţeniei lor. Faptul că sunt declaraţi fericiţi înseamnă că sunt sfinţi şi ei vor fi introduşi în calendarul Bisericii Greco-Catolice, în România. În 2 iunie, ziua beatificării", a declarat, pentru AGERPRES, vicarul general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Barta.

Beatificarea celor şapte episcopi este dorită de Biserica Greco-Catolică de foarte mult timp.

"Este adevărat că procesul de beatificare s-a desfăşurat pe o perioadă de două decenii, înfruntând dificultăţi, analizând un volum imens de documente de arhivă, dar pentru noi, cei din Biserica Greco-Catolică, jertfa acestor episcopi era binecunoscută. Prin urmare, acum se împlineşte o dorinţă intensă pentru care noi ne-am rugat în toată această perioadă. Mă gândesc la episcopul Ioan Suciu, care, în Catedrala din Blaj, fiind deja persecutat înainte de arestare, spunea cu cuvinte profetice că 'va veni un timp în care oameni din toată lumea vor veni la Blaj pentru a se închina la altarele martirilor'. Iată că această profeţie s-a împlinit", a afirmat Cristian Barta.

El a subliniat că cei şapte episcopi martiri au refuzat să facă orice compromis, cu toate că au fost supuşi unui tratament nedemn, injust şi incorect din partea autorităţilor. Preotul a amintit că generaţia Cardinalului Iuliu Hossu, episcopilor Alexandru Rusu, Valeriu Traian Frenţiu, a fost implicată în acei ani care au condus la realizarea Unirii în 1918.

"Iuliu Hossu, atunci când a fost numit cardinal (în 1969 - n.r.), a refuzat să părăsească România, spunând că locul lui este alături de turma sa, de preoţi, de credincioşi, de poporul român, în general. El a înţeles că rolul păstorului este alături de turmă. (...). Biserica Greco-Catolică a străbătut efectiv un drum al crucii, dar un drum al crucii care a condus la lumină - acum, celebrăm beatificarea", a spus preotul.

În opinia acestuia, ceremonia de beatificare reprezintă un eveniment "plin de har" şi şi-a exprimat "profunda gratitudine" pentru prezenţa la Blaj a Papei Francisc.

"Reprezintă o recunoaştere a meritelor pe care Biserica Greco-Catolică le-a avut în sânul poporului român în decursul existenţei ei, dar, în mod deosebit, înseamnă o recunoaştere a jertfei, a mărturiei eroice de credinţă pe care această Biserică a dat-o în timpul regimului comunist. Nu trebuie să uităm faptul că cei şapte episcopi greco-catolici au murit din cauza faptului că au refuzat să facă orice compromis cu puterea sovietică, cu puterea comunistă, cu o putere care dorea să separe Biserica Greco-Catolică de Sfântul Scaun Apostolic al Romei", a mai spus vicarul general, care a amintit că, la momentul desfiinţării, în 1948, erau peste 1,5 milioane de credincioşi greco-catolici.

Pentru Biserica Greco-Catolică, vizita Suveranului Pontif la Blaj şi faptul că Papa Francisc este cel care va celebra beatificarea celor şapte episcopi reprezintă "un dar nepreţuit al providenţei, un dar" al lui Dumnezeu.

"Noi ne-am dorit atât de mult ca şi Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, acum 20 de ani, să fi putut veni în Transilvania şi la Blaj. Pentru noi, întâlnirea cu Sfântul Părinte Papa este un moment de emoţie, de împlinire spirituală, ne întâlnim păstorul aici, acasă, în Mica Romă. Suntem recunoscători Sanctităţii Sale pentru că dânsul celebrează slujba beatificării. Ştim bine că, în mod obişnuit, ceremoniile de beatificare sunt celebrate de Cardinalul Prefect al Congregaţiei pentru cauzele sfinţilor. În acest caz, chiar Sanctitatea Sa Papa celebrează slujba beatificării. Este şi aceasta o manieră prin care Papa îşi arată dragostea faţă de România, faţă de Biserica Greco-Catolică şi, în mod deosebit, preţuirea pentru mărturia de credinţă dată în acea perioadă dificilă a persecuţiei comuniste", a mai spus Cristian Barta.

Peste 50.000 de pelerini sunt aşteptaţi duminică la Blaj. "Este momentul culminant şi partea cea mai complexă a vizitei Papei în România, tocmai datorită faptului că include şi beatificarea, şi întâlnirea cu comunitatea romă", a conchis vicarul general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş. AGERPRES / (A - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)

Citiţi şi:

* Papa în România/ Alba: Relicvarul oferit Papei la Blaj îi va fi înmânat de descendenţi ai familiilor episcopilor martiri 

* Papa în România / Beatificarea a 7 episcopi greco-catolici martiri (date biografice) 

Sursa foto: www.vaticannews.va