Paştele nu este ceva, este cineva, este Hristos însuşi, le-a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, celor prezenţi la Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia, din Joia Mare, oficiată la Catedrala Patriarhală, împreună cu membrii Sfântului Sinod.

"Paştele cel nou nu este ceva, este cineva, este Hristos însuşi. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune 'Paştele nostru, Hristos, s-a jertfit pentru noi. Deci Hristos este conţinutul mistic, tainic al Sfintelor Paşti. Dar această taină a iubirii sale jertfelnice, smerite până la capăt, a fost arătată prin instituirea Sfintei Euharistii. Cina cea de Taină sau Sfânta Euharistie arată iubirea deplină până la sfârşit a lui Iisus Hristos. (...) Deci Cina cea de Taină este iubirea smerită şi milostivă, mai tare decât păcatul, mai tare decât ura şi violenţa celor care l-au răstignit pe Hristos, este mai tare decât orice putere lumească, este iubirea lui smerită şi în acelaşi timp atotputernică", a explicat patriarhul.

El a amintit că în această zi prăznuim "patru momente deosebite" din viaţa şi lucrarea Mântuitorului, care ne arată stări şi învăţăminte deosebite.

"În primul rând, prăznuim, aşa cum ne arată cele patru icoane aici, Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul Iisus Hristos, în al doilea rând Cina cea de Taină, sau Cina de pe urmă, sau Cina Mistică, în al treilea rând Rugăciunea cea mai presus de fire din Grădina Ghetsimani şi în al patrulea rând prăznuim amintirea vânzării, sau trădării lui Iisus de către ucenicul său Iuda Iscarioteanul", a spus PF Daniel.

Patriarhul a subliniat că "noi nu mai avem în faţă pâine şi vin, ci trupul şi sângele lui Hristos".

"Noi ne împărtăşim cu Hristos, izvorul Vieţii Veşnice. De aceea se cântă la strană, în timpul Împărtăşirii: 'Cu trupul lui Hristos vă împărtăşiţi şi din izvorul cel fără de moarte gustaţi. Lucrarea Duhului Sfânt este cea care ne face pe Hristos prezent", a menţionat înaltul ierarh.

În cadrul slujbei, după sfinţirea Darurilor Euharistice, a avut loc sfinţirea Marelui Mir.

"Această zi sfântă şi mare este izvorul euharistiei pentru întreg anul bisericesc. Sfinţii părinţi au rânduit ca atunci când se sfinţeşte Marele Mir să se facă această sfinţire tot în ziua aceasta a instituirii Euharistiei, sau în ziua pomenirii Cinei cele de Taină. De ce? Pentru că Sfântul şi Marele Mir a fost preînchipuit de Mirul de Mare Preţ, Mir de Nard, pe care Maria, sora lui Lazăr, l-a turnat pe picioarele Mântuitorului şi apoi l-a şters cu părul capului ei, în semn de preţuire pentru că l-a înviat pe fratele ei Lazăr. (...) Deci mirul acesta a preînchipuit Sfântul şi Marele Mir al Bisericii. Şi pentru că atât mirul acesta, cât şi Cina cea de Taină, se referă la taina Morţii şi Învierii lui Hristos. Mirul se referă la îngroparea lui, iar Euharistia la Moartea şi Învierea Lui celebrate prin anticipare în Sfânta şi Marea Joi. De aceea nu se mai săvârşeşte Euharistia în Sfânta şi Marea Vineri. De aceea, Sfinţii Părinţi, unindu-le pe acestea două - ungerea cu mir de mare preţ şi Cina cea de Taină - au hotărât ca sfinţirea Marelui Mir să aibă loc în Sfânta şi Marea Joi", a mai explicat patriarhul Daniel.

La finalul slujbei, fiecare eparhie din Patriarhia Română a primit o cantitate de cinci litri din Sfântul şi Marele Mir care este utilizat la sfinţirea bisericilor, antimiselor şi la oficierea Sfintei Taine a Mirungerii.

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului, precizează basilica.ro.

Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paştele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului binecuvântate cu Trupul şi Sângele Său.

Iubirea lui Hristos care se dăruieşte în Cina cea de Taină este iubirea Sa mântuitoare mai tare decât păcatul şi moartea, cum va arăta pe Cruce când iartă pe cei ce-L răstignesc, iar după înviere îl iartă pe Petru care, din frică, s-a lepădat de Iisus.

Sfinţirea Marelui Mir are loc în Biserica Ortodoxă Română pentru a 22-a oară de la primirea autocefaliei. Evenimentul are loc exact în ziua în care se împlinesc 134 ani de la emiterea Tomosului de autocefalie de către Patriarhia Ecumenică.

Ultima dată Biserica Ortodoxă Română a sfinţit Marele Mir în 2010. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)